(INTERVIU) Mircea Baciu: Prin intermediul platformelor de comerţ online internaţionale, Moldova îşi poate spori semnificativ exporturile

În cadrul unui interviu pentru coment.md, antreprenorul Mircea Baciu a vorbit despre o posibilitate reală ce ar permite Republicii Moldova să-şi sporească exporturile – prin intermediul platformelor de comerţ online internaţionale.         

Domnule Baciu, acum câteva luni, Dvs. aţi lansat ideea că Republica Moldova ar trebui să studieze la modul serios posibilităţile pe care le oferă platformele de comerţ online internaţionale din punct de vedere al sporirii exporturilor. Ce va determinat?

M.B.: În ultimii ani, în Moldova subiectul platformelor de comerţ online internaţionale a fost abordat de nenumărate, însă de regulă în contextul protejării pieţei interne şi a concurenţei în comerţul cu amănuntul local. Şi practic niciodată nu s-a vorbit despre faptul că platformele de comerţ online internaţionale pot fi un canal prin care producătorii moldoveni să intre pe pieţele externe. În majoritatea ţărilor europene, politicile de comerţ electronic transfrontalier combină reglementarea importurilor cu sprijinul activ pentru prezenţa la export a companiilor naţionale pe pieţele globale.

Lansând ideea menţionată, am considerat că pentru Moldova este extrem de important ca reglementarea emergentă a comerţului transfrontalier să ia în considerare nu doar protecţia pieţei interne, ci şi stimularea sectorului de export electronic.

Într-o serie de ţări din Europa Centrală şi de Est, întreprinderile mici au devenit un segment în creştere rapidă al comerţului electronic transfrontalier. Pentru Moldova, acest segment rămâne subdezvoltat, deşi exporturile mici pot deveni unul dintre cele mai rapide instrumente de extindere a bazei de export şi de creştere a veniturilor în valută.

Ce mărfuri şi produse ar putea merge la export pe această filieră? 

M.B.: Moldova are nişe competitive pentru acest format de comerţ – produse alimentare şi vin, textile, produse din lemn, artizanat şi produse naturale, suveniruri, produse alimentare şi altele.

În comerţul electronic european, tocmai aceste categorii prezintă o cerere constantă ca mărci locale şi autentice cu o origine clară „Made in Moldova!”. În acelaşi timp, amploarea exporturilor mici din Moldova rămâne limitată şi nu corespunde potenţialului de producţie al ţării. Întreprinderile mici şi mijlocii formează mai mult de 98% din companiile din economia moldovenească şi asigură aproximativ 60% din locurile de muncă. Cu toate acestea, ponderea lor în exporturi rămâne semnificativ sub potenţial. În acelaşi timp, piaţa internă de comerţ electronic este deja stabilită: conform estimărilor industriei, comerţul electronic reprezintă aproximativ 8-10% din vânzările cu amănuntul. În plus, o parte semnificativă a achiziţiilor online se face pe site-uri străine. Aceasta înseamnă că, în prezent, comerţul digital transfrontalier în Moldova funcţionează în principal pentru importuri – Temu, Amazon, Emag etc., dar nu pentru exporturi.

În general, ce-i împiedică pe micii exportatori să-şi desfăşoare activitatea?

M.B.: În cazul întreprinderilor mici, exportul este încă asociat cu bariere instituţionale şi logistice ridicate: proceduri vamale complexe şi îndelungate; costul ridicat al livrării internaţionale a loturilor mici (poate fi necesară o compensare din partea statului ca mijloc de dezvoltare a exporturilor şi de egalizare a balanţei comerciale); lipsa logisticii de consolidare; proceduri complicate şi îndelungate de rambursare a TVA; lipsa de sprijin sistemic pentru accesul la pieţele din China şi Europa. Ca urmare, o parte semnificativă a producătorilor nu exportă direct sau lucrează prin intermediari, pierzând o parte semnificativă din valoarea adăugată şi din marja de export.

Experienţa cui ar trebui să o preia Moldova pentru a impulsiona activitatea micilor exportatori?   

M.B.: Personal, consider relevantă experienţa acumulată în acest sens de Polonia şi Statelor Baltice. În ultimii 10-15 ani, aceste ţări şi-au extins semnificativ baza de exporturi prin intermediul întreprinderilor mici integrate în comerţul electronic transfrontalier. Acest lucru a fost facilitat de măsuri specifice şi cuprinzătoare de sprijin din partea statului: regim vamal simplificat pentru expedierile prin comerţ electronic; programe pentru integrarea întreprinderilor mici pe pieţele internaţionale; tarife logistice favorabile pentru expedierile mici; o platformă digitală unificată pentru exportatori.

În Moldova, un producător mic este încă practic lăsat singur cu comerţul internaţional, ceea ce limitează drastic amploarea exporturilor. Măsurile de sprijin propuse sub formă de diferite subvenţii şi acoperirea unei părţi din costurile de intrare pe pieţele internaţionale sunt selective şi nesistematice. Acest lucru poate funcţiona în cazuri individuale, dar nu are efectul necesar pentru întreaga economie şi pentru toţi potenţialii exportatori, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Ce soluţii se impun?

M.B.: Dezvoltarea exporturilor mici necesită mai degrabă infrastructură instituţională şi logistică decât subvenţii directe. În primul rând, e nevoie de crearea de centre complete de export pentru consolidarea şi expedierea transporturilor mici, care să asigure depozitarea, ambalarea, vămuirea exporturilor şi prelucrarea returnărilor.

În al doilea rând, trebuie introdus un regim vamal simplificat pentru expedierile prin comerţ electronic, cu declaraţie digitală şi eliberare accelerată a mărfurilor.

În al treilea rând, e nevoie de un program naţional de integrare a micilor întreprinderi pe pieţele internaţionale, inclusiv de formare, standardizare şi certificare a ambalajelor. În această chestiune, ar putea fi solicitată asistenţa guvernului chinez prin oferirea cooperării instituţionale cu platformele digitale chineze şi structurile de profil din această ţară. Acest lucru va contribui la integrarea micilor producători moldoveni în cele mai mari ecosisteme transfrontaliere de comerţ electronic.

În al patrulea rând, trebuie instituite tarife speciale de livrare internaţională pentru micii exportatori în baza acordurilor cu operatorii logistici. În acest context, este recomandabil să se ia în considerare posibilitatea introducerii unui mecanism de compensare parţială a costurilor logistice pe seama programelor guvernamentale sau ale donatorilor de sprijin pentru export. În acelaşi timp, acesta ar trebui aplicat fără discriminare tuturor livrărilor micilor exportatori.

Ce concluzii credeţi că se impun acum din punctul de vedere al oportunităţilor oferite de platformele internaţionale de comerţ online pentru impulsionarea exporturilor?     

M.B.: Prima concluzie este că, în mod obiectiv, Moldova nu poate concura cu scara industriei, dar poate concura cu diversitatea şi calitatea micilor producători. A doua concluzie – comerţul global devine digital şi distribuit, iar ţările care au stabilit o mică infrastructură transfrontalieră de export câştigă mii de noi exportatori şi o bază de export care se extinde rapid. Experienţa Poloniei şi a Statelor Baltice arată că o astfel de creştere este posibilă pentru economii de mărime şi structură comparabile. A treia concluzie este că formarea unui sistem de export electronic pentru întreprinderile mici poate deveni unul dintre cele mai realiste şi rapide instrumente pentru extinderea bazei de export, creşterea veniturilor în valută şi diversificarea structurală a economiei Moldovei.

Concluziile sunt la suprafaţă, la fel ca şi soluţiile ce se impun. Trebuie doar de acţionat pentru a nu rata o oportunitate reală de stimulare a exporturilor.