IMPORTANT! Uite ce trebuie să știi atunci când procuri carne!

Carnea poate fi proaspătă, congelată, suspect proaspătă şi alterată.

Termenul de valabilitate al cărnii trebuie să fie inscripţionat de către producător pe eticheta produsului iar pentru carnea proaspătă  cereţi  să Vi se  prezinte certificatul veterinar unde trebuie să fie indicată data sacrificării şi termenul de valabilitate a cărnii.

    Carnea proaspătă are un miros specific, propriu cărnii proaspete (caracteristic speciei animalului respectiv) de o culoare cuprinsă în intervalul de la roz-pal pînă la roşu – închis. Muşchii în secţiune trebuie să fie puţin umezi, dar să nu lase pete. Consistenţa cărnii în secţiune trebuie să fie compactă, elastică; gropiţa formată cu degetul trebuie să se niveleze rapid. Grăsimea nu trebuie să aibă  miros de rîncezire (alterare).

    Carnea congelată se păstrează în spaţii frigorifice la o temperatură de  nu mai puţin de minus 18 ⁰ C.

Pachetele cu carne congelată nu trebuie să conţină  cristale de gheaţă, în caz contrar aceasta vorbeşte despre posibila recongelare a cărnii, ceea ce nu este admisibil.

    Atenţie!!! Carnea decongelată trebuie să aibă caracteristicile cărnii proaspete. Dacă temperatura mediului înconjurător este mai mare cu 2-3P^0PC decît temperatura cărnii congelate, atunci se începe procesul de decongelare. Cu cît decongelarea se face mai lent, cu atît modificările şi pierderile de suc sunt mai mici.

    Carnea, care a fost supusă decongelării, trebuie preparată imediat. În cazul nerespectării acestei cerinţe riscaţi o intoxicaţie alimentară.

    Carnea  suspect proaspătă are semne ale stadiului iniţial de alterare: pe alocuri suprafaţa este umedă, puţin lipicioasă şi de culoare mai întunecată decât cea proaspătă. Muşchii în tăietură sunt umezi, de culoare roşie întunecată, sucul de carne este puţin tulbure. Consistenţa cărnii este slab elastică, la apăsarea cu degetul gropiţa formată se îndreaptă lent. Mirosul puţin acid sau cu nuanţă de alterare. Grăsimea este de consistenţă moale, puţin lipicioasă (se lipeşte de deget), cu nuanţe cenuşii-mate, articulaţiile sunt  uşor acoperite cu mucozitate.

Carnea alterată are suprafaţa acoperită cu mucozitate de culoare cenuşie-cafenie sau cu mucegai. Muşchii în tăietură sunt umezi, lipicioşi, de culoare roşie – cafenie, iar sucul de carne este  tulbure; la carnea decongelată alterată de pe suprafaţa secţiunii se scurge suc tulbure, are consistenţa ofilită; la apăsarea cu degetul gropiţa formată nu se îndreaptă, miros – acru, rânced sau de putregai. Grăsimea este moale,  de culoare cenuşie, cu gust amărui.

    Atenţie!!! Dacă carnea are miros impropriu cărnii proaspete, atît la suprafaţă, cît şi în profunzime, nu riscaţi consumarea ei.

    Atenţie!!! Nu riscaţi să procuraţi carne suspect proaspătă sau alterată, deoarece în asemenea carne nu numai indicii organoleptici sunt nesatisfăcători, dar poate fi şi o sursă de infecţii alimentare, concomitent cu microflora de putrefacţie  în ea pot fi şi bacterii patogene.

    Atenţie!!! Carnea moleşită, jilavă şi lipicioasă  în care intră degetele, este de proastă calitate – poate proveni de la un animal bolnav sau este alterată.

   Carnea de vită are ţesutul muscular de culoare roşie închisă, tare la pipăit, uşor sfărîmicioasă, fibra musculară este mai voluminoasă, lipsită de suculenţă şi mai puţin grasă.

    Carnea de porc are ţesutul muscular  de culoare trandafirie cu fibre dense şi tari.

    Atenţie!!! Carnea provenită de la vieri nu se foloseşte, deoarece are un miros specific neplăcut, şoricul tare şi gros şi se dezlipeşte greu de stratul de slănină.

    Atenţie!!! Carnea animalelor foarte tinere (de viţei, de purceluşi) se caracterizează printr-o culoare mai deschisă (roz-roşietică) şi este foarte fină. Ea se prepară foarte repede.

    Carnea animalelor adulte se caracterizează printr-o nuanţă mai întunecată a culorii pînă la roşu închis şi consistenţa tare. Astfel de carne se prepară mai greu.

    Carnea de pasăre (proaspătă), spre deosebire de altă carne, are un conţinut mai ridicat de vitamine. Carnea preambalată trebuie să fie etichetată şi marcată corespunzător cu data de fabricare şi termenul de valabilitate. Carcasele de pasăre trebuie să aibă o culoare uniformă, fără pete vinete, care atestă existenţa fracturilor cu acumulări de sânge, unde  pot să se dezvolte focare de infecţii, ca urmare a unei păstrări necorespunzătoare.

Carnea proaspătă are o culoare albă – roz-pal şi cu miros specific acesteia. La pipăit nu trebuie să se lipească de degete.

    Atenţie!!! Nu cumpăraţi păsări tăiate cu creasta şi bărbiţele de o culoare brună, pielea umedă, de culoare cenuşie, cu pete verzi, ochii înfundaţi în orbite, ciocul fără luciu, iar în tăietură – suprafaţa lucioasă, cu miros modificat, grăsimea cu miros rînced.

    Nu cumpăraţi carne în locurile neautorizate!

    Preparate din carne în membrană

Preparatele din carne în membrană sunt uşor alterabile şi trebuie păstrate la o temperatură care să nu depăşească +5P^0PC, fără a fi congelate.

    Atenţie!!! Preparatele din carne în membrană (cîrnaţi, salamuri, tobe, etc.), dacă nu sunt proaspete atunci membrana este deformată, cu goluri şi  lipicioasă.

    Cînd producătorul nu respectă procesul tehnologic de fabricare, sub membrana produselor apar inele verzui, care denotă o calitate compromisă.

    Produsele din carne alterate, cu modificări profunde, au un miros specific dezagreabil, ajungînd pînă la înţepător (de putrefacţie).

Astfel de produse sunt necomestibile şi dăunătoare sănătăţii.

Mihaela Rotari