Iată pe ce loc s-a plasat R.Moldova în clasamentul international Indicele Percepţiei Corupţiei!

Corupţia sistemică şi inegalităţile sociale se susţin reciproc, duc la pierderea încrederii populaţiei în instituţiile statului şi oferă teren fertil pentru apariţia politicienilor populişti. „În ţările cu liderii populişti sau autocraţi putem vedea un declin al democraţiei, încercări de a dezbina societatea civilă, limita libertatea presei şi slăbi independenţa sistemului judiciar. În loc de a lupta împotriva unor sisteme de cronism şi cumătrism, aceşti lideri creează sisteme şi mai corupte”, a spus José Ugaz, Preşedinte al Transparency International.

La 25 ianuarie 2017, la Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2016 (IPC 2016). IPC este un indice agregat care reflectă nivelul perceperii corupţiei din sectorul public în diferite ţări ale lumii. Indicele se calculează la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

IPC 2016 are la bază 13 studii efectuate de instituţii internaţionale notorii, inclusiv 9 studii pentru Republica Moldova: Bertelsmann Foundation Transformation Index (2016), Economist Intelligence Unit Country Risk Ratings (2016), Freedom House Nations in Transit (2016), Global Insight Country Risk Ratings (2015), Political Risk Services International Country Risk Guide (2016), World Bank – Country Policy and Institutional Assessment (2015), World Economic Forum Executive Opinion Survey (EOS) (2016), World Justice Project Rule of Law Index (2016),  Varieties of Democracy (VDEM) Project.

Clasamentul IPC 2016 cuprinde 176 de ţări, în fruntea lui se plasează Danemarca şi Noua Zelandă cu scoruri de 90 puncte, urmate de Finlanda şi Suedia, respectiv, cu 89 şi 88 de puncte. Ţările din vârful clasamentului se caracterizează prin performanţe în domeniile guvernare deschisă, libertatea presei, libertăţi civile şi sistem judiciar independent. La polul opus al clasamentului, cu cele mai joase punctaje ale IPC, se află Somalia (10 puncte), Sudanul de Sud (11 puncte) şi Coreea de Nord (12 puncte), aceste ţări fiind caracterizate prin impunitatea pe scară largă pentru corupţie, guvernare proastă şi instituţii slabe ale statului.

Cel mai mare regres al IPC s-a înregistrat în Qatar, indicele scăzând cu 10 puncte, comparativ cu anul precedent, Kuwait şi Bahrain (fiecare în scădere cu 8 puncte). Printre ţările Parteneriatului Estic un progres sporit l-a marcat Georgia, care s-a plasat pe poziţia 44 în acest clasament, înregistrând un scor de 57 puncte. Circa 69% din cele 176 de ţări incluse în clasamentul IPC 2016 au înregistrat un scor al indicelui sub 50 de puncte. O atare stare de lucruri vorbeşte despre probleme serioase în prevenirea şi combaterea acestui fenomen şi necesită întreprinderea unor acţiuni anticorupţie urgente. Media IPC 2016 pentru ţările UE este de 64,6 puncte, pentru ţările din Parteneriatul Estic – 32,4 puncte.

Republica Moldova în clasamentul Transparency International

În 2016, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 30 puncte şi s-a plasat pe locul 123 din 176 ţări incluse în clasament (pentru comparaţie, în 2015, scorul indicelui – 33 puncte, locul – 103 din 168 ţări). De remarcat că rezultatele IPC 2016 sunt cele mai proaste pentru Republica Moldova în ultimii cinci ani*. Pentru comparație, Rusia şi Ucraina în acest clasament se află pe locul 131, iar Romania pe locul 57.

Deşi în anul 2016 în Republica Moldova au fost adoptate o serie de proiecte de acte legislative în domeniul anticorupţie, a continuat reforma organelor anticorupţie, a fost încheiat acordul cu FMI şi deblocată finanţarea din partea partenerilor de dezvoltare, un şir de evenimente vorbesc despre faptul că legile adoptate nu lucrează, valorile democratice sunt subminate, iar Republica Moldova se transformă într-un stat captiv. Astfel, până în prezent nu au fost atraşi la răspundere pentru admiterea fraudei bancare decidenţii responsabili de securitatea sistemului bancar şi de prevenirea spălării banilor. Activitatea Autorităţii Naţionale de Integritate recent create este împiedicată de lacunele din cadrul legal, fiind periclitată aplicarea politicilor declarării şi controlului averii şi intereselor. Resetarea sistemului anticorupţie nu şi-a atins scopul, rămânând actuală problema dublării competenţelor organelor de urmărire penală şi starea de captivitate a acestora. Concursurile orchestrate şi numirea persoanelor cu probleme de integritate în funcţii publice; abuzarea de clauza „date cu caracter personal” pentru a îngrădi accesul la informaţiile publice; încercările de a controla viaţa privată a persoanelor neloiale sistemului sub pretextul prevenirii crimelor cibernetice (Big Brother); justiţia selectivă şi procese judiciare de rezonanţă secretizate; intimidarea avertizorilor de integritate, avocaţilor, judecătorilor, jurnaliştilor de investigaţie şi activiştilor civici; atacurile la adresa diplomaţilor şi reprezentanţilor partenerilor de dezvoltare care au reiterat probleme din domeniile judiciar şi anticorupţie; încercarea de a legaliza proprietăţile dobândite fraudulos sub pretextul liberalizării capitalului şi stimulării fiscale – toate acestea au avut drept consecinţă înrăutăţirea situaţiei în domeniul anticorupţie.

Transparency International – Moldova îndeamnă guvernanţii din Republica Moldova să promoveze sincer  valorile europene, democraţia, supremaţia legii, libera concurenţă, iar societatea civilă – sa apere aprig aceste valori, urmând exemplul  ţărilor din imediata vecinătate.