Flora și fauna din aria naturală „Nistrul de Jos“, protejată conform unui proiect

Flora și fauna din aria naturală „Nistrul de Jos“, protejată conform unui proiect

La 2 februarie, comunitatea internațională marchează Ziua Mondilă a Zonelor Umede. Aceasta a fost stabilită printr-o Convenție, semnată la Ramsar, Iran, în 1971 și ratificată de Republica Moldova la 14 iulie 1999. Genericul Zilei Mondiale a Zonelor Umede din acest an este Wetlands for our Future – Sustainable Livelihoods, adică Zonele umede pentru  viitorul nostru – Mijloace  de  trai durabile.

Săptămîna trecută, la Ministerul Mediului au fost organizate audieri cu privire la dezvoltarea Proiectului „Activităţi de asigurare a durabilităţii pentru ecosistemele priacvatice în Zona Ramsar ”Nistrul de Jos”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare și implementat de Societatea Ecologică ”BIOTICA”. Această zonă umedă, acceptată în 2003 de către Secretariatul Convenției, este reprezentată de aria naturală „Nistrul Inferior”, care cuprinde sectorul de luncă a Nistrului de Jos, între comunele Copanca și Palanca. Suprafața zonei constituie cca 60000 ha. ”Nistrul Inferior” cuprinde lunca fluviului de o lățime variabilă, o parte din deltă, iar insula Turunciuc, deja după hotarul moldo-ucrainean, se mărginește cu limanul Nistrului.

Unul din rezultatele preconizate ale proiectului este ”Creşterea gradului de conştientizare şi de informare privind consolidarea managementului Zonei Rasmar „Nistrul de Jos“. Astfel, pentru a îmbunătăţi acest indice printre persoanele de decizie şi publicul larg au fost elaborate sarcinile tehnice pentru o echipă de sociologi, care au avut intenția să studieze părerile băștinașilor referitoare la îmbunătățirea calității mediului înconjurător, trasarea  contribuțiilor de dezvoltare durabilă a zonei, fortificarea condițiile de management (crearea unui Parc Național).
Interviurile și focus-grupurile au fost organizate în 6 sate (preponderent din r. Ștefan-Vodă) pe parcursul perioadei iulie-august 2015. Principalele concluzii ale studiului sunt: că cunoștințele populației sunt sumare, uneori contradictorii, oscilând între două extremităţi: Parcul Național este de a proteja flora și fauna în favoarea persoanelor din zona, sau Parcul este constituit pentru de a interzice accesul populației din zonă.

În baza studiului efectuat, echipa de sociologi a elaborat recomandări privind creșterea nivelului de conștientizare, comunicare și implicare a populației (cca. 51% de bărbați și 44 de femei vor să participe la crearea Parcului Național ”Nistrul de Jos”).
tur wNicolae Grosu, băștinaș: ”Consider ca este necesar ca patrimoniul natural, cultural, etnografic din Valea Nistrului de Jos sa fie ocrotit prin fapte concrete. Oamenii vor sa vadă rezultate concrete, terenuri impădurite, izvoare amenajate, reintoarcerea la viață a albiei Nistrului Chior, reconstrucția ecologică a landșafturilor degradate de intervenția umană. Am vrea să credem că Valea Nistrului de Jos se va transforma într-un ecosistem viabil, care va readuce echilibru ecologic într-o regiune cu un patrimoniu natural deosebit”.
tur 2 primNOTĂ: Parcul Național Nistrul de Jos este unul dintre proiectele ecologice ale Republicii Moldova care urmează a fi creat în sud-estul țării. Parcul ar urma să cuprindă jumătatea de est a raionului Ștefan Vodă cu obiective turistice ca: Hrubele și Podgoriile Purcari; Valea abruptă a Nistrului; Zăvoaiele din valea Nistrului; Izvoarele pitorești ale fluviului Hagider și ale afluentului său Caplani; Fragmente de stepă cu plante și animale rare;Rezervația geologico-paleontologică Togai; Rezervația Naturală Olănești.

Share