Expert: Datorită transpunerii Regulamentelor UE, s-a articulat etapizat un sistem funcțional de înregistrare și protecție a Indicațiilor Geografice și Denumirilor de Origine, care permite protecția a peste 3700 de obiecte UE în RM

Proprietatea intelectuală este o preocupare internațională constantă după revoluția industrială din secolul al XIX-lea și devine una dintre temele centrale într-o lume interconectată și digitalizată a secolului XXI. Articularea unei arhitecturi instituționale internaționale, inclusiv instituirea Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), și a unui cadru legal internațional care să protejeze drepturile de proprietate intelectuală, implicit 26 de tratate administrate de OMPI și Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS), sunt însoțite de consolidarea unor sisteme legale și instituții naționale în domeniul proprietății intelectuale, scrie în BULETINUL INFORMATIV expertul IDIS Viitorul, Eduard Țugui, informează OFICIAL.

În Uniunea Europeană, drepturile de proprietate intelectuală sunt reglementate de diverse legislații naționale, racordate la tratatele și acordurile internaționale relevante, dar instituirea pieței interne a presupus adoptarea a o serie de Regulamente și Directive menite să armonizeze cadrele legale și instituționale. Totodată, de la intrarea în vigoare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, UE are o competență explicită în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.

Instituirea relațiilor cu Uniunea Europeană, prin semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC) la 28 noiembrie 1994, a dinamizat perfectarea sistemului național de proprietate intelectuală în Republica Moldova. Integrarea europeană presupune, printre altele, transformări și modernizări semnificative ale sistemului de protecție și respectare a drepturilor de proprietate intelectuală, modernizări care au inclus cadrul juridic, instituțional și tehnologic de protecție și respectare a drepturilor de proprietate intelectuală. Astfel, sistemul național de protecție al proprietății intelectuale în Republica Moldova este complex și racordat în linii mari la tratatele internaționale și directivele europene. Totodată, Acordul de Asociere (AA) între Uniunea Europeană și Republica Moldova, conține un Capitol  întitulat ”Drepturi de proprietate intelectuală”, conform căruia cooperarea în domeniul proprietății intelectuale are două obiective de bază: (a) facilitarea producției și a comercializării de produse inovatoare și creative între părți; și (b) atingerea unui nivel adecvat și efectiv de protecție și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală.

În vederea realizării acestor obiective, Republica Moldova s-a angajat să transpună în cadrul legal și normativ național mai multe Directive și Regulamente ale UE din domeniul proprietății intelectuale, precum și să realizeze o serie de măsuri conexe, inclusiv să realizeze seminare/cursuri de instruire pentru reprezentanții instituțiilor publice relevante. În acest context, Uniunea Europeană a oferit asistență tehnică pentru armonizarea legislației și consolidarea capacităților instituționale, în vederea articulării unui sistem național de protecție intelectuală eficient.

Transpunerea Directivelor și Regulamentelor Uniunii Europene, precum și a măsurilor conexe de instruire, reprezintă o prioritate pentru AGEPI și alte instituții publice implicate în sistemul de protecție intelectuală din Republica Moldova. În mod special, sunt vizate modificarea cadrului legal privind drepturile de autor și drepturile conexe, după cum și cadrul normativ-regulatoriu din domeniul Indicațiilor Geografice și Denumirilor de Origine. Totodată, sunt prevăzute modificări cu privire la asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale.

Drepturile de autor și drepturile conexe sunt consolidate în Republica Moldova prin extinderea duratei protecției, dar interesele rentiere existente în sector, precum și disputele/litigiile pe care aceste interese le generează, nu au permis deocamdată transpunerea Directivei ce vizează gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe. Drept consecință, imperfecțiunile legale existente nu permit reglementarea exactă a funcționării organizațiilor naționale de gestiune colectivă a drepturilor de autor, lipsesc mecanisme fezabile de colectare a remunerațiilor, organizațiile respective sunt reclamanți sau intervenienți accesorii în procese de judecată cu AGEPI și negociază dificil remunerațiile cu utilizatorii.

Datorită transpunerii Regulamentelor UE, s-a articulat etapizat un sistem funcțional de înregistrare și protecție a Indicațiilor Geografice și Denumirilor de Origine, care permite protecția a peste 3700 de obiecte UE în Republica Moldova. Marea deficiență instituțională nerezolvată este inexistența unei Instituții naționale de Certificare a produselor agroalimentare cu Indicații Geografice, care împreună cu slaba informare a agenților economici și dificultatea de asociere în Grupuri de Producători, fac dificilă înregistrarea Indicațiilor Geografice autohtone și valorificarea potențialului național pe piața europeană și mondială.

Sintetizând, transformările legale și instituționale realizate în ultimii ani și măsurile conexe, inclusiv seminarele și cursurile de instruire a funcționarilor vamali și judecătorilor, au permis implementarea standardelor europene și sporesc asigurarea drepturilor de proprietate intelectuală în Republica Moldova. Deficiențele ce apar periodic la calitatea și/sau echitatea actului de justiție, în dosare privind respectarea acestor drepturi, indică necesitatea instruirii în continuare a judecătorilor în domeniul DPI, dar trădează și reformele tardive din sectorul justiției.

Doina Secrieru