Expert: Cetățenii pot avea acces la mai multe resurse vitale prin social media,  însă această înzestrare cu putere cere și răspunsuri de reziliență

Expert: Cetățenii pot avea acces la mai multe resurse vitale prin social media,  însă această înzestrare cu putere cere și răspunsuri de reziliență

„Accesul la internet wireless a devenit brusc o necesitate cerută de clienții oricărui local care se respectă, deopotrivă cu echipamentul de navigație prin satelit pentru automobile(GPS), achitările on-line pentru cumpărăturile la distanță, digitalizarea datelor personale și plățile electronice pentru aproape orice fel de servicii. Or, propaganda reprezintă din această perspectivă un instrument reinventat de social media. Dintr-o perspectivă utilitaristă, cetățenii care cunosc și practică aceste tehnologii pot participa mai activ și sunt mai bine reprezentați politic, ceea ce s-ar numi o formă de înzestrare cu putere, sau ”empowerment”. Cetățenii pot avea acces la mai multe resurse vitale (financiare, economice, tehnologii de generare a energiei curate/verzi, acces politic) prin social media. Nu putem ignora însă că această înzestrare cu putere cere și răspunsuri de reziliență, cel puțin la fel de complexe”, explică Igor Munteanu, autorul publicației Trend Hunter.

Potrivit unui material IDIS Viitorul, crearea de reziliență este o sarcină complexă și migăloasă peste tot în lume, dar mai ales în regiunile încărcate de tensiuni geopolitice. Ea derivă din fragilitatea sistemelor de prevenire a  atacurilor cyber și lipsa unui sistem de management integrat al securității cibernetice. RM încă nu a atins o linie de ireversibilitate a reformelor, deși a obținut din partea UE finanțări generoase și accesul rapid la regimul liberalizat de vize, fiind primul stat din Parteneriatul Estic în această privință. RM a suferit un declin neașteptat în ultimii ani, ca urmare a jocurilor de putere și poziționări între câteva grupuri de clanuri oligarhice, ceea ce a afectat grav imaginea elitelor și direcția de aplicare a reformelor, timorând populația, care s-a simțit în consecință vădit descurajată de trădări politice, lipsuri economice și de absența unui leadership credibil.

Potrivit lui Igor Munteanu, crizele politice au făcut ca investițiile în noile tehnologii de asigurare a securității cibernetice să fie neglijate, iar protecția datelor de interes național să fie privită ca o povară, și nu ca o prioritate. Deloc întâmplător că de aceste omisiuni s-au folosit infractorii care au atacat în mai multe rânduri serverele guvernamentale în RM prin diseminarea mesajelor spam-phishing de tip ransomeware, criptând și încercând să preia datele existente în anumite instituții sau chiar șantajând victimele prin răscumpărări care li s-au cerut în schimbul remedierii problemelor cauzate. Și alte sectoare, nu doar cel guvernamental, au fost supuse atacurilor în ultimii ani – băncile, societățile de asigurări, dar și multe companii private, s-au trezit cu grave spargeri de securitate cibernetică, în mare parte datorită neglijării ori subestimării pericolelor în acest domeniu. Multe dintre aceste riscuri cibernetice sunt exploatate de grupuri transnaționale de crimă organizată. Uriașele fraude bancare, schemele de spălare a banilor din ultimii ani, rolul activ pe care l-au avut anumite grupuri politice cu origini înfipte adânc în labirinturile nomenclaturii sovietice și a rețelelor rusești de contrainformații și intelligence, întăresc nevoia strategică de a regândi pilonii unei politici de reziliență în RM.

Doina Secrieru

Share