Declarație: „Basarabia și România sunt condamnate să-și refacă unitatea distrusă în 1940 de cârdășia dintre fascism și comunism”

Deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării,  participă în perioada 7-12 iulie 2017, în calitate de membru plenipotențiar, la cea de-a 43-a sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF), convocate la Luxemburg.

 Potrivit unui comunicat de presă, genericul acestei sesiuni a APF este ”Societățile francofone în lumea anului 2050; o generație a dezvoltării umane durabile”. În acest context, temele care au făcut obiectul dezbaterilor în cadrul APF au fost: 1) Francofonia, vector al diversității lingvistice; 2) Dialectica identităților și promovarea valorilor Francofoniei; 3) Consolidarea diversității prin intermediul cooperării interparlamentare.   

Comisia Politică a APF, a avut pe agendă următoarele subiecte: 1) Statul de drept și lupta contra terorismului; 2) Situația politică din statele spațiului francofon; 3) Combaterea radicalismului religios; 4) Legalizarea și dezincriminarea canabisului din perspectiva politicilor publice; 5) Pedeapsa capitală în spațiul francofon.

 Referitor la cel de-al doilea subiect de pe agenda Comisiei, deputatul Constantin Codreanu a declarat că situația politică din Republica Moldova și România, se îndreaptă vertiginos spre cel mai important proiect bilateral: ReUnirea celor două state românești.

 ”România și Republica Moldova sunt părți ale aceluiași întreg, având în comun aceeași istorie, limbă, cultură, spiritualitate, precum și tradiționala apartenență la spațiul francofon. Ele au fost separate artificial în 1940, de către Germania hitleristă și Rusia stalinistă. Au urmat, sub ocupație sovietică, decenii de genocid etnic și cultural, ca în 1991 Republica Moldova să-și afirme apartenența la spațiul istoric, etnic și cultural românesc și să-și proclame independența față de Moscova. Acum, cele două state ale noastre – și o spun cu deplină justificare, întrucât dețin atât cetățenia României, cât și pe cea a Republicii Moldova – sunt în plin proces de reintegrare. România a devenit primul partener comercial al Chișinăului atât la capitolul importuri, cât și exporturi. Fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova și-a restabilit cetățenia română, iar alți o treime din locuitori au depus cereri în acest sens. Bucureștiul este prezent în Republica Moldova nu doar prin cei aproape 1 milion de cetățeni ai săi reintegrați în naționalitatea română, ci și prin proiecte de finanțare strategică: peste 900 de grădinițe din Basarabia au fost renovate, modernizate și dotate cu bani de la București. Proiecte strategice de reintegrare sunt și cele de interconexiune energetică, atât privind gazoductul Iași-Chișinău, cât și rețelele electrice de tensiune înaltă care vor asigura emanciparea energetică rapidă și completă a românilor basarabeni de sursele energetice rusești folosite astăzi drept pârghii de influență și control geopolitic. Într-o epocă nouă, a drepturilor și libertăților omului, și într-o Europă a proceselor de integrare aprofundată, Basarabia și România nu pot constitui o excepție de la regulă. Ele sunt condamnate să-și refacă unitatea distrusă în 1940 de cârdășia dintre fascism și comunism. După integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, următorul nostru proiect de țară este integrarea Republicii Moldova. Pe scurt, e vorba despre ReUnirea celor două state românești ale noastre”, a punctat deputatul Constantin Codreanu. 

Cea de-a 43-a sesiune a APF cuprinde o dimensiune aparte, întrucât ea marchează cea de-a 50-a aniversare de la crearea Adunării în 1967, la Luxemburg, având denumirea de Asociația internațională a parlamentarilor de limbă franceză (AIPLF). 

La actuala sesiune a APF participă peste 600 de parlamentari francofoni din întreaga lume și peste 20 de președinți de Parlamente naționale din statele care au aderat la Francofonie.

Doina Secrieru