Consolidarea capacității Guvernului în promovarea reformelor fiscale de mediu, dezbătută în ședință

Ministrul Mediului Valeriu Munteanu: Componentele reformei propuse de Proiectul ajuns la finalizare, pot deveni capitole ale unei agende naționale de reformă fiscală, cu un impact puternic asupra economiei și stabilității sociale a Republicii Moldova.
Cu ocazia prezentării raportului final de activitate, Ministrul Mediului Valeriu Munteanu a participat în ziua de 22 octombrie la Ședința Comitetului de Coordonare al Proiectului ”Consolidarea capacității pentru implementarea reformei fiscale în domeniul mediului pentru realizare priorităților naționale și globale de mediu”.

Proiectul „Consolidarea capacităţii pentru implementarea reformei fiscale în domeniul mediului pentru realizarea priorităţilor naţionale şi globale de mediu”, implementat deMinisterul Mediului cu asistenţa şi suportul financiar a Facilităţii Globale de Mediu şi Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a urmărit scopul de a consolida capacitatea Guvernului Republicii Moldova în promovarea reformelor fiscale de mediu, care vor produce beneficii sporite în domeniu  la nivel naţional şi global. Pentru a atinge obiectivele propuse, activităţile proiectului s-au realizat în baza a trei componente principale:
– reforma subvenţiilor dăunătoare mediului, a subvenţiilor verzi, cât şi a plăţilor/taxelor;
– dezvoltarea capacităţilor pentru Reforma fiscală de mediu şi obţinerea unui consens între toţi actorii cointeresaţi şi
– integrarea Reformei fiscale de mediu în procesele de planificare locale şi centrale.

Mihai Roșcovan, Manager de proiect a raportat rezultatele principale ale implementării:
• studiile realizate în domeniul subvenţiilor din sectoarele energetic şi agricol oferă factorilor de decizie o înţelegere mai bună a consecinţelor nefaste pe care le au asupra mediului politicile de sprijin a combustibililor fosili şi sistemele de subvenţionare a energiei, care dăunează mediului ambiant. În sistemul actual de subvenţionare a agriculturii propunerile de politici şi recomandările de înverzire a subvenţiilor, constituie o bază importantă pentru îmbunătăţirea cadrului legal din domeniu;
• analiza sistemului existent al plăţilor pentru poluarea mediului şi propunerile de reforme pe termen scurt şi pe termen lung al acestui sistem, precum şi pachetul de proiecte privind modificarea actelor normative vin să ajusteze cadrul legal la standardele europene şi în conformitate cu cerințele Acordului de Asociere UE-RM;
• sprijinul acordat în justificarea necesităţii de restructurare şi consolidare a capacităţii şi elaborare a noilor reglementări privind funcţionarea Fondului Ecologic Naţional va conduce la îmbunătăţirea operaţionalizării, efientizarea, sporirea transparenţei şi creşterea resurseleor financiare pentru sectorul de mediu;
• dezvoltarea capacităţilor părţilor implicate în reforma fiscală de mediu s-a realizat pe baza evaluării necesităţilor, planului de dezvoltare a capacităţilor şi două runde de ateliere de lucru privind utilizarea instrumentelor economice în promovarea politicilor de mediu la care au participat peste 40 de reprezentanţi ai Administraţiei publice centrale şi societăţii civile. Întru facilitarea schimbului de experienţă au fost organizate patru vizite de studiu în Republica Cehă şi Polonia cu participarea a peste 30 de reprezentanţi ai Admiistraţiei publice centrale şi Administraţiei publice local, care au făcut cunoştinţă cu cadrul legal şi instituţional, principiile, structurile de finanţare, modul de guvernare a Fondurilor de mediu din aceste ţări, precum şi accesarea, administrarea şi implementarea proiectelor finanţate din fondurile Uniunii Europene;
• șase administraţii public locale din centre raionale au fost implicate în integrarea aspectelor mediului în procesul planificării locale şi bugetare, bazată pe performanţă.  În rezultat, cu asistenţa oferită de companiile de consultanţă angajate de proiect, au fost elaborate şi aprobate Planurile locale de acţiuni de mediu şi au fost implementate şase iniţiative locale în domeniul protecţiei mediului. Valoarea totală a proiectelor implementate a constituit peste 1,5 milioane de lei, inclusiv granturi -960 mii lei şi aproape 600 mii lei contribuţia locală.
În calitate de  mecanism de interacţiune între toate părţile implicate în reformă, a fost constituită  o platformă interministerială,  susţinută informaţional de portalulwww.green.gov.md, creat şi întreţinut de Proiect, care ilustrează eforturile tuturor agenţiilor cu atribuţii de politici şi implementare în domeniul dezvoltării durabile şi promovării economiei verzi;
• un set de producţii informative şi de analiză (broşuri, filme documentare, articole etc), realizate în cadrul campaniei de comunicare şi conştientizare,  au sensibilizat publicul-ţintă asupra esenţei reformei fiscale de mediu.
Principalele concluzii şi lecţii din implementarea proiectului constituie:
• reforma fiscală de mediu ţine de domeniul managementului finanţelor publice şi necesită măsuri fiscale care să reflecte realităţile socio-economice şi politice. Ca urmare, o astfel de reformă se confruntă cu un risc politic inerent. Trei ani este o perioadă prea scurtă pentru realizarea unui astfel de proiect care este extrem de relevant şi răspunde nevoilor şi priorităţilor naţionale;
• datorită complexităţii proiectului şi a caracteristicilor sale inter-sectoriale, reforma fiscală de mediu nu a atins încă o înţelegere deplină din partea factorilor de decizie politică şi a comunităţilor locale;
• având în vedere faptul că sunt necesare abilităţi foarte specializate pentru acest tip de proiect, este important ca evaluările, analizele, studiile, recomandările şi propunerile să fie dezvoltate în strânsă colaborare şi participare a părţilor interesate şi să fie ajustate la realităţile locale;
• un proiect flexibil care foloseşte managementul adaptiv reprezintă un mecanism de gestionare necesar pentru a răspunde la nevoile şi priorităţile părţilor interesate. Acesta conferă proiectului capacitatea de a se adapta la schimbări, păstrându-şi totodată eficienţa şi eficacitatea;
• pe lângă dezvoltarea capacităţilor şi asistenţa tehnică, un proiect care contează pe rezultate tangibile, cum ar fi proiectele de mediu lansate în cele 6 oraşe selectate, aduc rezultate vizibile pentru părţile interesate şi beneficiari, cu un impact pozitiv direct şi imediat;
• criza politică poate genera incertitudine în procesul de perfecţionare a cadrului legal, în special, în ceea ce ţine de dezvoltarea instituţională şi operaţională a Fondului Ecologic Naţional. Declanşarea unor evenimente nedorite, vor provoca întârzieri sau chiar pot avea urmări ireversibile în punerea în aplicare a recomandărilor proiectului Reformei fiscale de mediu.
Raportul final enunță că deşi proiectul s-a confruntat în etapa iniţială cu anumite probleme în vederea implementării activităţilor şi valorificarea resurselor financiare planificate, în etapa finală s-a reuşit realizarea produselor şi atingerea obiectivelor de dezvoltare propuse.
Ministrul Valeriu Munteanu a concluzionat că ”De la bun început a fost recunoscut faptul că reforma fiscală de mediu intră în domeniul administrării finanțelor publice. Proiectul este un răspuns direct la prioritățile naționale și extrem de relevant în contextul unei strategii guvernamentale generale de promovare a unei economii ecologice și dezvoltare durabilă în Republica Moldova. Cu siguranță, proiectul a contribuit la consolidarea capacității țării pe segmentul reformei fiscale de mediu, a contribuit cu instrumente economice și de mediu la fortificarea competențelor și îmbogățirea cunoștințelor, iar realizările finale vor fi folosite în calitate de bază pentru continuarea procesului de reformă a plăților de mediu, taxe și reglementări ale Fondului Ecologic Național. Din perspectiva îndeplinirii angajamentelor de mediu, asumate prin Acordul de Asociere cu UE, Guvernul Moldovei dispune astăzi de expertiza și de politicile de mediu, formulate în cadrul proiectului, care astăzi și-a finalizat activitatea. Mulțumim tuturor celor care au fost implicați  în activități și au generat ideile reformei subvențiilor dăunătoare mediului, introducerii de subvenții verzi, consolidării taxelor de mediu și reformarea FEN-ului, (componente ale reformei propuse de Proiect), care pot deveni capitole ale unei agende naționale de reformă fiscală, cu un impact puternic asupra economiei și stabilității sociale a Republicii Moldova.”

Mihaela Rotari