Conducerea ANSA a făcut precizări referitor la riscurile generate de peştele din mări şi oceane, importat în RM

Gheorghe Gaberi a menţionat în cadrul unui biefing de presă că, R. Moldova importă anual o cantitate importantă de peşte din mări şi oceane, în mare parte îngheţat, ceea ce creează dificultăţi pentru verificarea stării de sănătate şi calitate a peştelui. În anul 2016 au fost importate 20 mii tone de peşte din diverse ţări. Pentru a spori gradul de inofensivitate al produselor importate, ANSA a emis mai multe ordine cu privire la controlul sanitar-veterinar a produselor piscicole, iar dacă până acum se verifica fiecare al 3-lea lor de marfă, din acest an va fi verificat fiecare lot importat.

Ion Toma a ţinut să precizeze că nicio zonă de pescuit (cu excepţia crescătoriilor de peşte) nu poate fi considerată liberă de larve parazitare, persistă riscul la nivel mondial cu privire la consumul de peşte. Peştele de mări şi oceane importat în R. Moldova, ca şi în alte ţări, este afectat de nematode din familia Anisakidae care în special sunt localizate în cavitatea abdominală şi uneori sunt incapsulate în masa musculară. Cel mai frecvent sunt afectate aşa specii de peşte ca: Macrou, Hering, Hec şi Merlan albastru.

Riscul consumului de peşte este valabil în cazurile consumului de produse tradiţionale din peşte crud  provenit din mări şi oceane sau când peştele este supus unui proces tehnologic/culinar insuficient, inclusiv o eviscerare necorespunzătoare. De obicei, la om, aceste reacţii au manifestări alergice cutanate sau articulare, dereglări gastrointestinale etc.

ANSA efectuează controlul sanitar-veterinar în procesul importului  tuturor loturilor de peşte cu examenul parazitologic al acestuia. Pentru anul 2016 au fost efectuate 280 de investigaţii din care a fost stabilită o afecţiune de 68,5 %, peştele fiind de diferite specii şi având diversă origine. În aceste cazuri sunt aplicate măsuri sanitar-veterinare care prevăd eviscerarea corespunzătoare a peştelui la întreprinderi autorizate cu respectarea condiţiilor de igienă, cu excepţia cazurilor de afecţiuni intramusculare care prevede excluderea acestui peşte din circuitul alimentar şi utilizarea tehnică a acestuia. În cazul peştelui congelat, riscul privind unele consecinţe asupra sănătăţii consumatorului sunt din start excluse deoarece o temperatură de minus 20 G.C timp de 24 ore inactivează larvele acestor paraziţi.

Cu referinţă la peştele autohton, în R. Moldova sunt autorizate şi supravegheate sanitar-veterinar 395 de gospodării piscicole. În conformitate cu ordinul ANSA, atât apa din bazine cât şi peştele sunt supuse investigaţiilor de laborator, sporadic înregistrându-se cazuri de parazitoze care nu sunt periculoase pentru om, larvele/paraziţii fiind localizaţi în bronhii şi sub solzi, uneori în cavitatea abdominală.

Recomandări

Larvele și paraziții sunt foarte sensibili atât la temperaturi joase cât și la cele ridicate, de aceea tratamentele de congelare sau tratare termică la temperaturi ridicate rămân cele mai eficiente metode de distrugere a larvelor parazitare. Metodele care asigură distrugerea larvelor/paraziţilor este  congelarea -20 º C pentru o perioadă de cel puţin 24 de ore sau tratamentul  termic la o temperatură de gătire pentru peşte de 60º C asigură distrugerea larvelor prezente.

Se recomandă în toate cazurile indiferent de provenienţa peştelui (de import sau autohton, congelat sau refrigerat) să fie asigurată eviscerarea calitativă a peştelui cu respectarea regulilor de igienă, la fel respectarea regulilor tehnologice de fabricare a preparatelor din peşte cât şi de pregătire a bucatelor.

Maria Roșca