Concluzie: „În 1/3 din cazuri oamenii de afaceri sunt inițiatorii actului de corupție”

Viorel Pîrvan și Veaceslav Ioniță experții IDIS Viitorul au participat la Bălți, Edineț, și Soroca la trei mese rotunde unde au discutat rezultatele sondajului ”Combaterea corupției în Moldova: ce poate face business-ul?”. Opiniile detaliate ale oamenilor de afaceri, dar și a oficialilor vor fi prezentate în cadrul conferinței din 28 septembrie. Mesele rotunde sunt organizate în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie în cadrul Agendei Locale de Business ALB, potrivit unui comunicat de presă al IDIS „Viitorul”.

În cadrul discuțiilor cu oamenii de afaceri s-a ajuns la concluzia că în 1/3 din cazuri oamenii de afaceri sunt inițiatorii actului de corupție. Agenții economici recunosc că deseori, fără o solicitare expresă din partea funcționarilor, în 35% din cazuri ei sunt inițiatorii actului de corupție. Această se întâmplă deoarece ”așa trebuie”, cu alte cuvinte este o practică unanim acceptată de toți și nu poți să mergi contra ”regulilor”. Doar așa se rezolvă cazul tău rapid și fără probleme. ”Chiar dacă azi am dreptate oricum plătesc, deoarece mai am de lucrat cu ei”. Prin plăți ”benevole” se stabilesc relații de ”prietenie”, fapt care te poate ajuta în viitor. În felul acesta oameni de afaceri împart angajații săi în cei care pot rezolva probleme și cei care nu pot rezolva probleme. Sub afirmația a ”rezolva probleme” se subînțelege urgentarea soluționării pe căi neoficiale. În companii există persoane care spre deosebire de alții ”pot rezolva probleme”. Ei de regulă sunt cei mai prețioși angajați și deseori agenții economici sunt în căutarea celor care pot ”rezolva probleme”. Anume acest statut de om care rezolvă probleme și determină cultura comportamentală de a fi inițiatorul plăților neoficiale.

Totodată, în cazul abuzurilor din partea funcționarilor în 80% din cazuri oamenii preferă să tacă. Conform sondajului 20% din cetățeni atunci când sunt forțați să plătească, se opun și apelează la anumite instituții. Însă acest rezultat arată mai degrabă opinia mediului de afaceri cum ar trebui de acționat, dar nu neapărat și acțiuni reale. Din discuțiile din focus grupuri am realizat că numărul de opuneri la un act de corupție abuziv este mult mai mic. Principalul motiv de neadresate este lipsa de încredere în instituțiile de drept și neîncrederea că cazul poate fi soluționat.

Oamenii de faceri, prezenți la discuții, au declarat în cadrul meselor rotunde care sunt problemele stringente cu care se confruntă și care sunt organele statului cel mai mult implicate în acte de corupție. Este vorba de centrele de Sănătate Publică, Poliția și Serviciul Vamal, urmate de Procuratură și Inspectoratul Fiscal de Stat.

Potrivit businessului, prima vizită a organelor de control trebuie să fie de informare, iar la a doua vizită să fie aplicate sancțiuni pe neregulile care au fost informați, iar pentru noile încălcări să se acorde un nou termen de conformare.

Doina Secrieru