AGEPI, despre noile mecanisme de susținere a brevetării invențiilor și soiurilor de plante în străinătate

În condiţiile tranziţiei la modelul inovaţional al creşterii economice bazat pe valorificarea produselor creației intelectuale, și anume a invenţiilor și soiurilor de plante, creşte semnificativ rolul protecţiei juridice a acestora, inclusiv prin brevetarea lor, atât în ţara de origine, cât şi în străinătate. Astfel, luând în considerare rolul proprietății intelectuale în promovarea comerțului și atragerea investițiilor, în Strategia Naţională de Proprietate Intelectuală (SNPI), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 880 din 22.11.2012, a fost trasată o sarcină extrem de importantă  pentru promovarea ştiinţei şi inovării, privind încurajarea brevetării în străinătate a invenţiilor și soiurilor de plante din Republica Moldova.

Potrivit AGEPI, brevetarea în străinătate, la nivel macroeconomic, serveşte drept indicator al potenţialului tehnico-ştiinţific naţional, iar la cel microeconomic se manifestă ca o modalitate de  promovare a produselor, serviciilor şi tehnologiilor noi în străinătate. Prin urmare, brevetarea în străinătate, în epoca modernă, devine un instrument efectiv al luptei concurenţiale de cucerire a unor pieţe noi şi menţinere a celor tradiţionale.

Brevetarea în străinătate reprezintă un proces extrem de complex, dificil şi costisitor. Activitatea de brevetare a invenţiilor autohtone  în străinătate în mai multe ţări este încurajată şi susţinută, inclusiv prin intervenţia statului. Acţiunile respective prezintă un element al infrastructurii procesului inovaţional. În ţările în tranziţie aceste activităţi sunt doar la început de cale.

Integrarea economică internațională și încorporarea sistemului de cercetare-dezvoltare naţional în spaţiul ştiinţific, informaţional şi inovaţional mondial este imposibilă fără elaborarea şi promovarea unui mecanism de susţinere a brevetării în străinătate. Actualmente, brevetarea invenţiilor în străinătate se efectuează preponderent de reprezentanți ai sectorului real şi persoanele fizice. Reprezentanți ai sectorului academic, ştiinţei ramurale şi universitare, ce generează cca. 50 % din invenţiile brevetate, practic nu participă în procesul de brevetare a invenţiilor în străinătate, iar brevetarea în străinătate a soiurilor de plante este practic inexistentă.

Astfel, în vederea implementării unui mecanism funcţional de susţinere a procesului de brevetare în străinătate, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) a elaborat Regulamentul cu privire la susținerea brevetării în străinătate a invențiilor și a soiurilor de plante create în Republica Moldova, care a fost aprobat prin Horărîrea Guvernului nr. 805 din 28 iunie 2016.

În conformitate cu prevederile pct. 8 din Regulamentul cu privire la susținerea brevetării în străinătate a invențiilor și a soiurilor de plante create în Republica Moldova, aprobat prin HG nr. 805 din 28 iunie 2016, selectarea invenției/soiului de plantă pentru care un solicitant va beneficia de sprijin financiar se efectuează de către o Comisie specială, formată din specialiști cu studii superioare în domeniul științelor reale (științe ale naturii, biologice și biomedicale, științe inginerești), științelor economice sau juridice și care au o experiență în domeniul proprietății intelectuale de minimum 5 ani.

În acest sens, la 1 iulie curent, Directorul General AGEPI, Octavian Apostol, a aprobat Regulamentul privind funcționarea și componența Comisiei speciale pentru selectarea invențiilor și a soiurilor de plante create în Republica Moldova în vederea brevetării în străinătate.

Regulamentul menționat stabilește statutul, modul de constituire, componența, atribuțiile și modul de organizare și funcționare a activității Comisiei speciale pentru selectarea invențiilor și a soiurilor de plante create în Republica Moldova în vederea brevetării în străinătate, precum și procedura de examinare a cererilor de acordare a sprijinului financiar.

Principalele obiective ale brevetării în străinătate sunt :

• Asigurarea protecţiei juridice a produselor noi supuse exportului, prin neadmiterea producerii acestora de către concurenţii ce activează în ţările respective;
• Crearea unor condiţii favorabile pentru licenţierea și cesiunea în străinătate a invenţiilor/soiurilor de plante brevetate cu obţinerea beneficiilor din promovarea acestora;
• Pătrunderea pe pieţele inovaţionale străine cu încadrarea în transferul tehnologic internaţional
• Utilizarea invenţiilor/soiurilor de plante brevetate în străinătate, în calitate de cotă de participare în cadrul creării unor întreprinderi mixte în ţările respective.

Cererea de acordare a sprijinului financiar pentru brevetarea în străinătate poate fi găsită mai jos.

Mihaela Rotari