Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei: „Opreşte hepatita: aceasta depinde de tine”
Pe 28 iulie 2015 se desfăşoară Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei cu sloganul: „Opreşte hepatita: aceasta depinde de tine”, un eveniment anual la nivel global care focalizează asupra factorilor de risc şi are drept scop prevenţia şi controlul hepatitelor virale.
Campania 2015 subliniază faptul că hepatita rămâne în mare măsură subestimată ca amenințare la adresa sănătății publice. Despre asta vorbesc şi estimările OMS: două miliarde de persoane au fost în contact cu virusul hepatitei B (VHB), dintre care 350 milioane au devenit purtători cronici, cu risc înalt de infectare cu virusul hepatitei D (VHD); circa 170 milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei C (VHC) și peste 10 milioane – cu virusul hepatitei D (VHD).
Republica Moldova structura morbidității prin hepatite virale acute în anul 2014 a fost următoarea: hepatitei virale A au revenit – 76,8% din total, hepatitei virale B – 7,4%, hepatitei virale C – 10,6%, hepatitei virale D – 1,3%, în timp ce hepatitelor virale cu etiologie nedeterminată au revenit 3,9% din total.
Conform datelor statistice, în Republica Moldova pe parcursul anului 2014 au fost înregistrate – 1853 de cazuri noi de hepatite virale cronice, hepatite virale C cronice primare – 757 de cazuri. La capitolul „alte hepatite virale cronice primar depistate”, au fost înregistrate – 85 de cazuri. Cumulativ, în țară sunt înregistrate aproximativ 40 mii de persoane infectate cu hepatite virale cronice.
În structura morbidității, în funcție de căile posibile de transmitere a infecției pentru HVB acută, predomină cea sexuală. Cele mai multe cazuri de HVB și HVC acute în anul 2014 au fost înregistrate în rândul persoanelor adulte, deși 3 cazuri de HVB acută au fost depistate la copii cu vârsta 0-17 ani. Nu există vreo diferență semnificativă între bărbați și femei privind frecvența îmbolnăvirii prin hepatitele virale B și C acute.
Deseori, hepatitele virale nu se manifestă prin simptome clare, sau decurg într-o formă ascunsă. În alte cazuri, bolnavii acuză oboseală, anxietate, senzație de greutate și dureri în abdomen în partea dreaptă, pierderea poftei de mâncare, îngălbenirea pielii și a sclerelor, greața și voma, dureri musculare difuze, pruritul.
Este important de menționat, că spre deosebire de hepatita virală C, pentru virusul hepatitei virale B există un vaccin precalificat de OMS cu o rată înaltă de protecție. Vaccinarea cât mai timpurie, oferă șansa unei vieți fără această infecție. În Republica Moldova imunizarea contra HVB este inclusă în calendarul național de vaccinări și este gratuită atât pentru copii, cât și pentru adulții din populația cu risc sporit. Infecția cu VHB cronicizează și generează mult mai rar cancer hepatic sau ciroză. Deoarece există portajul cronic de virus, acest fenomen menține riscul de infectare a unui număr important de persoane.
Hepatita virală C este provocată de către virusul hepatic C (VHC). Cazurile de hepatită cu VHC comportă un risc înalt pentru dezvoltarea ulterior a cancerului hepatic sau hepatitei cronice.
În Republica Moldova, ultima perioada se atestă o creștere a incidenței prin hepatita virală A. Astfel, în anul 2014 au fost înregistrate 491 de cazuri de hepatita virală A (HVA), cu o creștere de 4,3 ori comparativ cu anul 2013. Procesul epidemic prin HVA a fost mai intens în raioanele Strășeni, Ungheni, Călărași, Șoldănești, Florești, Orhei și în mun. Chișinău. În structura de vârstă a morbidității prin HVA ponderea copiilor de vârsta 0-17 ani a constituit 79,2%. HVA este o infecție virală acută caracterizată atât prin cazuri unice, cât și cele de grup sau erupții epidemice. Receptivitatea este generală și boală poate fi contractată de persoane de orice vârstă.
Persoanele care au suportat boala (forme tipice, atipice, asimptomatice), sau care au fost în contact cu persoane bolnave, dezvoltă o imunitate protectivă de lungă durată (pe viață). Prin urmare, cazurile de HVA se înregistrează preponderent la copiii de vârstă preșcolară sau la cei din clasele primare, rar se atestă la adolescenți și mai rar la persoanele adulte.
Sursă de infecție poate fi persoana bolnavă cu formă tipică (icterică), ori atipică (frustă, anicterică, subclinică și inaparentă), cât și persoana infectată, dar aparent sănătoasă. Predominant, mecanismul de transmitere a VHA este fecal-oral, în mod direct prin intermediul mâinilor murdare sau indirect, prin intermediul diferitor obiecte din mediul înconjurător. Virusul se elimină prin masele fecale și este rezistent la factorii de mediu, ceea ce determină transmiterea prin mâinile murdare, produsele alimentare, apa potabilă și cea din bazinele acvatice, utilajul de uz casnic, muștele sinantrope etc. În prezent sunt recunoscute 3 căi de transmitere a HVA – hidrică, habituală și alimentară.
Hepatitele virale B, C, D pot fi prevenite prin:
• reducerea riscului transmiterii sexuale (prin abstinenţă, fidelitate unui singur partener şi sex protejat);
• imunizarea împotriva hepatitei B;
• sterilitatea instrumentelor în timpul manipulaţiilor medicale;
• vigilență în timpul efectuării manichiurii, pedichiurii, tatuajului, piersingului
Hepatita virală A poate fi prevenită prin:
• respectarea igienei personale: spălarea mâinilor înainte de luarea mesei și după folosirea WC-ului
• consumul de apă din surse sigure. În caz dacă nu se știe despre calitatea apei, se recomandă de a fierbe apă înainte de a fi consumată sau folosită la prepararea bucatelor. Se recomanda de asemenea folosirea apei îmbuteliate.
• păstrarea curățeniei în gospodărie, spălarea și dezinfectarea jucăriilor, curățarea și dezinfectarea fântânilor, etc.
• reducerea riscului transmiterii habituale (folosind individual obiectele de igienă personală);
• vaccinarea contra hepatitei virale A.
Prima celebrare a unei zile internaţionale privind hepatita a fost organizată de Alianţa Mondială pentru Hepatită (WHA) la 19 mai 2008. Ca urmare a succesului acestei iniţiative, Adunarea Mondială a Sănătăţii din mai 2010 a stabilit ca 28 iulie să fie celebrată în fiecare an drept Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei – World Hepatitis Day.
Republica Moldova structura morbidității prin hepatite virale acute în anul 2014 a fost următoarea: hepatitei virale A au revenit – 76,8% din total, hepatitei virale B – 7,4%, hepatitei virale C – 10,6%, hepatitei virale D – 1,3%, în timp ce hepatitelor virale cu etiologie nedeterminată au revenit 3,9% din total.
Conform datelor statistice, în Republica Moldova pe parcursul anului 2014 au fost înregistrate – 1853 de cazuri noi de hepatite virale cronice, hepatite virale C cronice primare – 757 de cazuri. La capitolul „alte hepatite virale cronice primar depistate”, au fost înregistrate – 85 de cazuri. Cumulativ, în țară sunt înregistrate aproximativ 40 mii de persoane infectate cu hepatite virale cronice.
În structura morbidității, în funcție de căile posibile de transmitere a infecției pentru HVB acută, predomină cea sexuală. Cele mai multe cazuri de HVB și HVC acute în anul 2014 au fost înregistrate în rândul persoanelor adulte, deși 3 cazuri de HVB acută au fost depistate la copii cu vârsta 0-17 ani. Nu există vreo diferență semnificativă între bărbați și femei privind frecvența îmbolnăvirii prin hepatitele virale B și C acute.
Deseori, hepatitele virale nu se manifestă prin simptome clare, sau decurg într-o formă ascunsă. În alte cazuri, bolnavii acuză oboseală, anxietate, senzație de greutate și dureri în abdomen în partea dreaptă, pierderea poftei de mâncare, îngălbenirea pielii și a sclerelor, greața și voma, dureri musculare difuze, pruritul.
Este important de menționat, că spre deosebire de hepatita virală C, pentru virusul hepatitei virale B există un vaccin precalificat de OMS cu o rată înaltă de protecție. Vaccinarea cât mai timpurie, oferă șansa unei vieți fără această infecție. În Republica Moldova imunizarea contra HVB este inclusă în calendarul național de vaccinări și este gratuită atât pentru copii, cât și pentru adulții din populația cu risc sporit. Infecția cu VHB cronicizează și generează mult mai rar cancer hepatic sau ciroză. Deoarece există portajul cronic de virus, acest fenomen menține riscul de infectare a unui număr important de persoane.
Hepatita virală C este provocată de către virusul hepatic C (VHC). Cazurile de hepatită cu VHC comportă un risc înalt pentru dezvoltarea ulterior a cancerului hepatic sau hepatitei cronice.
În Republica Moldova, ultima perioada se atestă o creștere a incidenței prin hepatita virală A. Astfel, în anul 2014 au fost înregistrate 491 de cazuri de hepatita virală A (HVA), cu o creștere de 4,3 ori comparativ cu anul 2013. Procesul epidemic prin HVA a fost mai intens în raioanele Strășeni, Ungheni, Călărași, Șoldănești, Florești, Orhei și în mun. Chișinău. În structura de vârstă a morbidității prin HVA ponderea copiilor de vârsta 0-17 ani a constituit 79,2%. HVA este o infecție virală acută caracterizată atât prin cazuri unice, cât și cele de grup sau erupții epidemice. Receptivitatea este generală și boală poate fi contractată de persoane de orice vârstă.
Persoanele care au suportat boala (forme tipice, atipice, asimptomatice), sau care au fost în contact cu persoane bolnave, dezvoltă o imunitate protectivă de lungă durată (pe viață). Prin urmare, cazurile de HVA se înregistrează preponderent la copiii de vârstă preșcolară sau la cei din clasele primare, rar se atestă la adolescenți și mai rar la persoanele adulte.
Sursă de infecție poate fi persoana bolnavă cu formă tipică (icterică), ori atipică (frustă, anicterică, subclinică și inaparentă), cât și persoana infectată, dar aparent sănătoasă. Predominant, mecanismul de transmitere a VHA este fecal-oral, în mod direct prin intermediul mâinilor murdare sau indirect, prin intermediul diferitor obiecte din mediul înconjurător. Virusul se elimină prin masele fecale și este rezistent la factorii de mediu, ceea ce determină transmiterea prin mâinile murdare, produsele alimentare, apa potabilă și cea din bazinele acvatice, utilajul de uz casnic, muștele sinantrope etc. În prezent sunt recunoscute 3 căi de transmitere a HVA – hidrică, habituală și alimentară.
Hepatitele virale B, C, D pot fi prevenite prin:
• reducerea riscului transmiterii sexuale (prin abstinenţă, fidelitate unui singur partener şi sex protejat);
• imunizarea împotriva hepatitei B;
• sterilitatea instrumentelor în timpul manipulaţiilor medicale;
• vigilență în timpul efectuării manichiurii, pedichiurii, tatuajului, piersingului
Hepatita virală A poate fi prevenită prin:
• respectarea igienei personale: spălarea mâinilor înainte de luarea mesei și după folosirea WC-ului
• consumul de apă din surse sigure. În caz dacă nu se știe despre calitatea apei, se recomandă de a fierbe apă înainte de a fi consumată sau folosită la prepararea bucatelor. Se recomanda de asemenea folosirea apei îmbuteliate.
• păstrarea curățeniei în gospodărie, spălarea și dezinfectarea jucăriilor, curățarea și dezinfectarea fântânilor, etc.
• reducerea riscului transmiterii habituale (folosind individual obiectele de igienă personală);
• vaccinarea contra hepatitei virale A.
Prima celebrare a unei zile internaţionale privind hepatita a fost organizată de Alianţa Mondială pentru Hepatită (WHA) la 19 mai 2008. Ca urmare a succesului acestei iniţiative, Adunarea Mondială a Sănătăţii din mai 2010 a stabilit ca 28 iulie să fie celebrată în fiecare an drept Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei – World Hepatitis Day.
Doina Secrieru
Share
Loading ...
