Vrea să păstreze tradițiile strămoșilor. O meșteriță populară din Cantemir, înnebunită de arta ţesutului
Are 66 de ani şi îi place la nebunie să ţese covoare aşa cum obişnuiau strămoşii noştri. Vorbim despre Raisa Şpacov din satul Ţolica, raionul Cantemir. Femeia ne-a povestit că aproape toata viaţa ei s-a ocupat cu această îndeletnicire şi că pe timpuri, în fiecare casă exista un război de ţesut.
„M-am căsătorit în anul 1973, în 10 iunie şi am început să țes în decembrie, tot în acelaşi an în 1973. Prima dată am început să țes covor în flori, am ţesut ales covor cu mătuşa Irina Grecov, la moment are 83 de ani şi am ţesut şi cu soacra mea”, a povestit femeia.
Meșterița spune că a beneficiat de finanțare din partea Organizației Internaționale a Muncii și a Uniunii Meșterilor Populari și a reuşit astfel să achiziţioneze materie primă pentru covoarele ei.
„La moment, am cumpărat săptămâna trecută cu finanţare aţă de ţesut, aţă de împletit, material de cusut, maşină de cusut, ace, aţă, foarfece. Este război drept, îi război tare, îi bun, nu umblă de colo colo, ţeşi normal. Vrem pe parcurs să ţesem nişte torbe care la colindă umblă copiii”, a declarat Raisa Şpacov.
Raisa Şpacov a instruit două femei din localitate și le-a arătat tot ce cunoaște ea, contribuind astfel la crearea locurilor de muncă.
„Prima dată am urzit eu, am spus iată cum se începe procesul de urzire şi am pus să urzesc şi am spus, doamna Liliana, ia tu după mine, a dat ea cu masa, dar doamna Svetlana a spus ei să nu-i spun nimic ca să vadă ce o să facă ea”, a menţionat femeia.
„Când m-am dus la doamna Raisa, făceam diferite modele, da fata mea care este clasa a VII-a mers şi ea cu mine, i-a fost interesant şi ea mi-a propus să facem unul alb cu sur. Am reuşit să facem covorul pentru fata mea pe care l-a dorit ea”, a declarat Liliana Cemârtan, meşter popular.
Proiectul Organizației Internaționale a Muncii, lansat în acest an în raionul Cantemir, are scopul de a crea locuri de muncă la nivel local. De asemenea, opt femei din câteva sate din același raion au preluat tradiția și tehnica de lucru de la meșterii populari, iar pe parcursul a trei luni au beneficiat și de o bursă de instruire în valoare de peste 2000 de lei.