Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile

În satele din Republica Moldova, obiceiurile de sărbătoarea Sfântului Vasile sunt păstrate cu sfinţenie. În ajunul Anului Nou pe stil vechi, cete de copii deghizați merg din casă în casă să ureze gazdelor sănătate, bunăstare și belșug.

De Sfântul Vasile, gospodarii îşi deschid larg porţile pentru a primi cetele de tineri ce colindă uliţele satului şi umblă din casă în casă cu „Pluguşorul”, pocnind din bice, cu talăngi şi buhai improvizaţi, pentru un an prosper și roditor.

Textul ,,Plugușorului’’ conține o descriere amănunțită a muncilor agricole ( de la arat și semănat, până la recoltare), cu reprezentări artistice.

Tot în această seară, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi dansează „Ursul” „Capra”, ,,Calul’’, iar a doua zi se merge cu „Sorcova’’.

Obiceiul de a ura în ajun de An Nou vine din cele mai vechi timpuri, când în ultima zi a anului localnicii umblau prin comunitate şi îşi urau fertilitate pământului și belșug gospodăriei.

De regulă, urătorii erau îmbrăcați în haine tradiționale și purtau măști care întruchipau diferite figuri mitologice, cântau și dansau pentru a întâmpina noul an cu voie bună.

Un loc aparte în tezaurul folcloric îl are „Malanca” – un spectacol dramatic veritabil, care își are rădăcinile în Bucovina și Moldova de Nord, și se joacă până în prezent în centrul și nordul țării noastre. Unele atribute ale ,,Plugușorului” și ale jocurilor de măști se regăsesc în expoziția permanentă a MNEIN.

Amintim că, pe 14 ianuarie, creştinii ortodocşi de stil vechi îl prăznuiesc pe Sfântul Vasile cel Mare (c.330-379), episcopul Cezareei, unul dintre cei mai importanţi Părinţi ai Bisericii Ortodoxe și totodată, unul dintre cei mai mari teologi creştini.

În această zi se citesc rugăciunile Sfântului Vasile. După Sfânta Liturghie, care se oficiază de dimineaţă, preotul seamănă credincioşii cu seminţe de grâu sau porumb, dorindu-le sănătate şi prosperitate în noul an.