Tradiții și obiceiuri de Paști. Cum petrec moldovenii această sărbătoare

Învierea Domnului sau Paștele este una din cele mai așteptate și mai respectate sărbători religioase care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos – Marele îndrumător al omenirii, considerat Fiul lui Dumnezeu. Paștele este sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creștin, urmată de Crăciun.

Pentru ortodocși, Paștele semnifică trecerea de la moarte la înviere și la viața veșnică. Viaţa şi moartea, învierea, poruncile lui Isus − exemplu sigur de urmat pentru toţi creştinii întru nemurire. În fiecare an, Sfintele Paști se sărbătorește primăvara.

Sărbătoarea Paștelui conține câteva etape îndelungate de pregătire a trupului și sufletului pentru întâlnirea și petrecerea acesteia. Sunt respectate un șir de obiceiuri care se practică în preajma acestei sărbători și care se desfășoară în Postul Mare timp de șapte săptămâni.

Pentru sărbătorile de Paști, creștinii vopsesc ouă roșii. Originea acestui obicei se pierde în negura vremurilor. Oul este considerat drept simbol universal al nașterii, în cazul religiei creștine este atribuit mai frecvent simbolului renașterii, al nemuririi, făcând parte și din simbolurile reînvierii naturii și vegetației.

Obiceiul de a înroși ouă de Paști l-au practicat strămoșii noști din timpurile cele mai vechi. La început ouăle erau vopsite numai în culoarea roșie, dar cu timpul au început să fie utilizate și alte culori. În vopsirea tradițională a ouălor de Paști se folosesc coloranți naturali: flori, frunze, fructe și coji de copaci. Spre regret astăzi unele metode de vopsire cu coloranți s-au uitat, fiind înlocuiți cu cei chimici, dăunători sănătății. De rând cu vopsirea ouălor într-o singură culoare s-a practicat și se continuă încondeierea ouălor cu diverse motive decorative. Este important de menționat că acest obicei s-a transformat în prezent într-o adevărată artă.

În noaptea învierii, credincioşii merg la Biserică pentru slujba religioasă și sfințirea bucatelor de Paști. În coșul de Paști gospodinele pun ouă roșii, pască, bucate din carne, caș, etc. Alimentele aduse la biserică în această noapte sunt un simbol al reînvierii și al belșugului. În tradiția strămoșească era primit, ca întorcându-se de la biserică să păstreze focul aprins, aducând lumina în casă și gospodărie.

Ajunși acasă, înainte de a se așeza la masă creștinii se spală cu apă proaspătă în care se pun un ou roșu, unul alb și o monedă de argint „ca să fie curați, sănătoși, rumeni și bogați anul împrejur”.

Așezându-se la masă creștinii mănâncă din cele sfințite, nu înainte de a se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Masa de Paști se caracterizează prin bogăția bucatelor, ouă vopsite, pască etc. Tradițional, de Paști se servește mielul copt.

Sacrificarea mielului la această sărbătoare este preluată din practici precreștine, pentru a marca începutul perioadei de renovare a timpului. Mielul tăiat la sărbătoarea Paștelui, este identificat simbolic de creștini cu Iisus Hristos, prin care este reactualizată moartea sa fizică.

Pe vremuri la Paște, îndeosebi a doua și a treia zi, în multe sate se organizau jocuri, hora satului, unde veneau sătenii de toate vârstele. Tradițional în zilele de Paști la moldoveni era „datul în scrânciob”. Drept plată pentru această distracție erau ouăle roșii. Se credea că cine se dădea în scrânciob, aceluia îi vor crește roadele înalte și-i va merge bine tot anul. A doua zi de Paști se obișnuiește ca finii să se ducă la nași cu daruri: pască, cozonac, ouă roșii, dulciuri, etc..

În prezent, multe din tradițiile și obiceiurile strămoșești de Paște sunt valorificate atât în familiile moldovenilor, cât și în cadrul diverselor manifestații culturale, etnofolclorice.

Moldovenii.md