Statistică. Numărul infracțiunilor este în scădere

Biroul Național de Statistică prezintă informația privind nivelul infracționalității în anul 2023.

Infracțiuni înregistrate

Numărul infracțiunilor înregistrate este în scădere față de anul precedent

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2023, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 24,0 mii infracțiuni, în scădere cu 10,4% comparativ cu anul 2022 și cu 24,3% comparativ cu anul 2019. Rata infracționalității, în anul 2023, a constituit 96 infracțiuni la 10 mii locuitori (la nivelul anului precedent), comparativ cu 120 infracțiuni în anul 2019.

Descarcă datele în format .xlsx

Fiecare a șasea infracțiune este din categoria celor excepțional de grave, deosebit de grave şi grave

Din infracțiunile înregistrate 16,0% au fost infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 2,6% au revenit infracțiunilor excepțional de grave şi deosebit de grave, iar 13,4% celor grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o scădere a infracțiunilor deosebit de grave (-40,5%), a celor grave (-30,5%), excepțional de grave grave (-25,5%) şi mai puțin grave (-23,6%).

Descarcă datele în format .xlsx

Nivelul infracționalității este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (61,9%). Fiecare a 3-a infracțiune a fost înregistrată în mun. Chișinău – 31,8%. Din numărul total de infracțiuni, în mun. Bălţi au fost înregistrate 5,4% din total infracțiuni, în Cahul – 3,2%, Orhei – 2,9% și Drochia – 2,3%.

Aproape fiecare a patra infracțiune înregistrată este comisă în locuri publice

Aproape fiecare a patra infracțiune înregistrată a fost săvârșită în locuri publice (26,7%). Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost înregistrate 81 infracțiuni, inclusiv: 19 cazuri de huliganism, 15 cazuri de vătămări intenționate și 7 cazuri de omor.

Fiecare a doua infracțiune este din categoria infracțiunilor contra patrimoniului, iar aproape fiecare a șasea din domeniul transporturilor

În structura infracțiunilor, fiecare a doua infracțiune înregistrată a fost contra patrimoniului (41,7%), după care au urmat infracțiunile în domeniul transporturilor (17,7%), infracțiunile contra autorităților publice (8,3%) şi cele contra securității și ordinii publice (5,5%).

Descarcă datele în format .xlsx

Au fost înregistrate mai multe infracțiuni militare³, infracțiuni contra familiei și minorilor și infracțiuni ecologice dar mai puţine infracțiuni de corupție în sectorul privat și infracțiuni în domeniul transporturilor

În anul 2023, comparativ cu anul 2022, au fost înregistrate mai multe infracțiuni militare (+29,8%), infracțiuni contra familiei și minorilor (+5,8%) și infracțiuni ecologice (+4,6%). În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni de corupție în sectorul privat (-40,0%), infracțiuni în domeniul transporturilor (-16,4%), infracțiuni contra libertății, cinstei și demnității persoanei (-15,3%).

Numărul infracțiunilor săvârșite de minori este în descreștere față de anul precedent

În anul 2023, au fost înregistrate 449 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 1,9% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2022, s-a atestat o descreștere cu 36,3% a infracțiunilor săvârșite de minori, în special a infracțiunilor contra patrimoniului. Cel mai frecvent minorii au fost implicați în săvârșirea furturilor – 58,8%, după care urmează jafurile – 7,1% şi infracțiuni privind răpirea mijlocului de transport – 6,2%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 83 infracțiuni comise de minori, comparativ cu 116 infracțiuni în anul 2019.

Tabelul 1. Infracționalitatea juvenilă pe sexe (cazuri)

Descarcă datele în format .xlsx

Victime ale infracțiunilor înregistrate

Bărbații predomină în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2023, au fost înregistrate 11,5 mii victime ale infracțiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 53,7% comparativ cu 46,3% victime femei. Circa 43,7% din victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, iar în mun. Bălţi – 7,3% din total victime, în Cahul – 3,8%, iar în Hâncești – 3,2%. La 10 mii locuitori au revenit 45,7 victime.

Cel mai des victime ale violenței în familie sunt femeile, în special cele în vârstă de 35-64 ani

În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2023, au suferit 685 persoane, 71,2% din victime au fost femei. Atât femeile (66,8%) cât și bărbații (54,8%), victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care au suferit în urma violenței în familie a fost aproape dublă față de cea a fetelor, de aceeași vârstă – 14,2% față de 7,8%.

Descarcă datele în format .xlsx

Cele mai multe victime ale omorului intenționat sunt bărbații

Numărul victimelor omorului intenționat, în anul 2023, a constituit 122 persoane. În medie, la 100 mii locuitori au revenit 4,9 persoane victime ale omorului intenționat (indicator ODD 16.1.1 ). În cele mai multe cazuri victime ale omorului intenționat sunt bărbații. La 100 mii bărbați au revenit în medie 7,5 victime bărbați ale omorului intenționat, comparativ cu 2,5 victime femei ale omorului intențional la 100 mii femei.

Descarcă datele în format .xlsx

Pentru fiecare a doua persoană decedată în urma infracțiunilor decesul a survenit în urma unui accident rutier, iar pentru aproape fiecare a patra – din cauza unui omor

Din total persoane decedate, fiecare a doua persoană a decedat în urma unui accident rutier (38,9%), 25,5% din cauza omorurilor, 9,5% din cauza vătămărilor intenționate și alte cauze – 26,1%.

În anul 2023, numărul persoanelor decedate în urma infracțiunilor înregistrate a constituit 357 persoane. Cele mai multe persoane au decedat în rezultatul infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave – 300 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracțiunilor înregistrate în funcție de gravitatea infracțiunii (persoane)

Descarcă datele în format .xlsx

Persoane care au săvârșit infracțiuni

Numărul persoanelor care au comis infracțiuni este în scădere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2023, au fost înregistrate circa 11,2 mii persoane care au comis infracţiuni, cu 16,6% mai puțin comparativ cu anul 2022. La 10 mii locuitori au revenit 44,8 infractori. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 13,6 minori infractori.

Cel mai înalt nivel al infracționalității a fost înregistrat în rândul bărbaților – 90,9%, femeile constituind 9,1% în numărul persoanelor care au comis infracțiuni. La 10 mii femei au revenit 7,7 femei care au comis infracțiuni, iar în cazul bărbaților acest indicator a constituit 86,1 bărbați la 10 mii bărbați.

Tabelul 3.Numărul persoanelor care au comis infracțiuni

Descarcă datele în format .xlsx

În comiterea infracţiunilor grave femeile au fost implicate în proporţie de 13,7% din totalul femeilor care au comis infracțiuni, comparativ cu 14,2% din bărbaţi. Bărbații care au comis infracțiuni au fost implicaţi mai mult în săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, infracțiunilor contra patrimoniului și infracțiunilor contra securității şi a ordinii publice, iar femeile în săvârşirea infracțiunilor contra patrimoniului, inclusiv a furturilor.

Femeile care au încalcat legea au vârstă mai înaintată, comparativ cu bărbaţii

Femeile care au comis infracțiuni, cu vârsta de 30 ani și peste, au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (65,5%) decât bărbații de aceeași vârstă (60,5%), în timp ce bărbații în vârstă de 18-24 ani au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (19,3%) decât femeile de această vârstă (15,8%). Din bărbaţii care au comis infracțiuni, cu vârsta de 30 ani și peste, 25,9% au fost în stare de ebrietate în momentul săvârşirii infracţiunii, iar în cazul femeilor de această vârstă – 10,8%.

Descarcă datele în format .xlsx

Persoane condamnate în primă instanță

În medie, în fiecare zi, sunt condamnate circa 25 persoane, din care 23 sunt bărbaţi

Conform datelor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, numărul persoanelor condamnate în primă instanță, în anul 2023, a constituit 9,1 mii persoane, sau în fiecare zi circa 25 persoane au fost condamnate. Comparativ cu anul 2022, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut cu 8,2%.

La 10 mii locuitori, în medie, au revenit 36,2 condamnați în primă instanță, comparativ cu 33,5 în anul 2022. La 10 mii femei au revenit, în medie, 4,9 femei condamnate comparativ cu 71,2 bărbaţi condamnați la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnați a înregistrat un nivel de 4,4 condamnați la 10 mii copii de 0-17 ani.

Descarcă datele în format .xlsx

Cel mai des infractorii sunt condamnați pentru infracțiuni în domeniul transporturilor, furturi şi huliganism

În majoritatea cazurilor, infractorii au fost condamnați pentru infracțiuni în domeniul transporturilor – 38,3%, săvârșirea furturilor – 11,0%, huliganism – 7,4%, infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei – 7,1%, infracţiuni legate de droguri – 4,2%.

Descarcă datele în format .xlsx

Privaţiunea de libertate, munca neremunerată în folosul comunității  și condamnarea condiționată sunt principalele pedepse aplicate condamnaților în primă instanță

În anul 2023, preponderent au fost aplicate următoarele pedepse: închisoarea – 3388 persoane (37,2%), munca neremunerată în folosul comunității – 3050 persoane (33,5%), condamnarea condiţionată – 1914 persoane (21,0%), amenda – 751 (8,3%). În cazul minorilor, a predominat închisoarea (55,6%), condamnarea condiţionată (19,7%) şi munca neremunerată în folosul comunității (18,8%).

Femeile condamnate în primă instanță într-o măsură mai mare primesc ca pedeapsă amenda comparativ cu bărbaţii

În anul 2023, amenda a fost stabilită pentru 16,8% din femei, comparativ cu 7,6% din bărbaţi. Totodată, pe lângă condamnarea condiționată şi închisoare, fiecărui al treilea bărbat condamnat (33,3%) i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii. În cazul femeilor, această pedeapsă a fost stabilită pentru 35,7% din femeile condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor în primă instanță după pedeapsa principală stabilită de instanţele judecătoreşti (persoane)

Descarcă datele în format .xlsx

Persoane deținute în instituțiile penitenciare

Numărul persoanelor condamnate definitiv este în scădere, iar cei mai mulți deținuți sunt bărbați

În anul 2023, conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în instituțiile penitenciare s-au aflat 5690 persoane, inclusiv 325 persoane (5,7%) în arest preventiv, 639 persoane inculpate (11,2%) și 4726 persoane condamnate definitiv (83,1%). Din total persoane aflate în instituțiile penitenciare, 5,3% erau femei și 94,7% – bărbați.

Numărul persoanelor condamnate definitiv deținute în instituțiile penitenciare (4726 persoane) a fost în scădere cu 15,6%, comparativ cu anul 2019. Rata acestora la 10 mii locuitori a constituit 18,8 persoane condamnate definitiv.

În funcție de vârsta, persoanelor condamnate definitiv la detenție, cei mai mulți aveau vârsta de 30-39 ani. Astfel, aproape fiecare al treilea bărbat deținut (34,7%) și fiecare a treia femeie deținută (33,3%) avea vârsta de 30-39 ani.

Descarcă datele în format .xlsx

Pedeapsa cu închisoare a fost preponderent aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave și deosebit de grave

În majoritatea cazurilor de condamnare definitivă, pedeapsa cu închisoarea a fost aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave – 29,8%, infracțiuni deosebit de grave – 23,2%, infracțiuni excepțional de grave – 21,3%, iar celor care au săvârșit infracțiuni mai puțin grave și ușoare în proporție de 25,7%.

Persoanele condamnate definitiv la detenție preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei de la 5 până la 10 ani

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 32,8% din persoanele deţinuţe își ispăşeau pedeapsa în termen de la 5 la 10 ani privațiune de libertate. În anul 2023, în detenţie pe viaţă se aflau 129 persoane. În funcție de recidivă, 31,2% din persoanele deținute au fost de 3 și mai multe ori condamnate, 30,2% – de 2 ori condamnate și 38,6% – pentru prima dată condamnate la detenție.

În penitenciare, își ispășeau pedeapsa cu închisoare 209 persoane cu dizabilități sau 4,4% din total persoane condamnate definitiv la detenție. Totodată, numărul minorilor care executau pedeapsa în instituțiile penitenciare a constituit 17 persoane.

• Anexe (31.01 Kb) (6 tabele.)