Situația demografică în Republica Moldova în anul 2020

Biroul Național de Statistică prezintă informația statistică privind situația demografică în Republica Moldova în anul 2020. Datele sunt prezentate din perspectiva evenimentelor demografice vizând populația cu reședință obișnuită, care cuprinde acele persoane ce au locuit preponderent în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de absențele temporare.

Datele precizate privind numărul populației cu reședință obișnuită la 01.01.2020, a constituit 2 643,9 mii persoane, iar la 01.01.2021 a constituit 2 597,1 mii persoane.

În anul 2020 s-au născut 30,7 mii copii, cu 1,7 mii (sau cu 5,2%) mai puțini comparativ cu anul precedent.

Rata natalității în 2020 a constituit 11,6 născuți-vii la 1000 locuitori, față de 12,1 născuți-vii la 1 000 locuitori în anul 2019. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuți-vii au fost băieți – 16,1 mii și 14,6 mii – fete, raportul de masculinitate fiind de 110 băieți la 100 fete.

Vârsta medie a mamei la prima naștere în 2020 a fost de 25,2 ani, în ușoară creștere față de anul 2019 când aceasta a fost de 25,1 ani.

Rata totală de fertilitate în 2020 a rămas la același nivel comparativ cu anul precedent – 1,78 copii per femeie. Deși, rata totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuși, aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii născuți-vii per o femeie de vârstă reproductivă.

Fenomenul mortalității constituie o componentă negativă a mișcării naturale a populației, influențând numărul populației și structura acesteia pe vârste și sexe.

Numărul decedaților în anul 2020, conform datelor Agenției Servicii Publice, a fost de 40,7 mii persoane, fiind în creștere cu 4 245 cazuri (sau cu 11,7%) față de anul 2019. Rata mortalității a crescut semnificativ, constituind 15,4‰, comparativ cu 13,6‰ în anul 2019. Valoarea „supramortalității masculine” în anul 2020 a fost de 111 decese masculine la 100 decese feminine.

Unul din motivele creșterii mortalității în anul 2020 a fost pandemia Covid-19. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a raportat că în 2020 din această cauză au decedat 2853 persoane, dintre care 1490 au fost bărbați și 1363 au fost femei.

Bolile aparatului circulator și tumorile maligne au continuat în anul 2020 să dețină ponderile cele mai înalte în cauzele de deces, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților. În anul 2020, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 70,9% din totalul deceselor (66,4% în cazul bărbaților și 75,9% în cazul femeilor).

Structura mortalității feminine, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea masculină înregistrând valori superioare doar în cazul bolilor aparatului circulator. „Supramortalitatea masculină” a fost de 4,0 ori mai mare în cazul accidentelor, intoxicațiilor și traumelor, de 1,9 ori –  bolilor aparatului respirator, de 1,4 ori – tumorilor maligne și de 1,3 – bolilor aparatului digestiv.

Numărul copiilor decedați cu vârsta sub un an în 2020 a fost de 268, fiind în scădere cu 3 copii comparativ cu anul 2019. Rata mortalității infantile constituind 8,7 decedați cu vârsta mai mică de un an la 1000 născuți-vii.

„Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat și în cazul deceselor de până la un an – 9,0 decese la 1000 născuți-vii în cazul băieților, față de 8,4 decese la 1000 născuți-vii în cazul fetelor. Comparativ cu anul 2019, rata mortalității infantile la băieți în anul 2020 a crescut cu 0,5 puncte procentuale, iar la fete – cu 0,2 puncte procentuale.

Mortalitatea infantilă este mai pronunțată în mediul rural comparativ cu cel urban – constituind 70,1% și 29,9% respectiv. Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile au fost înregistrate în municipiile Chișinău (5,4‰) și Bălți (6,6‰) precum și în raioanele: Taraclia (3,0‰), Florești (5,2‰), Dondușeni (5,5‰), Glodeni (6,2‰), Ialoveni (6,6‰) și Nisporeni (6,9‰). Raioanele în care au fost înregistrate cele mai înalte valori ale ratei mortalității infantile sunt reprezentate de: Cantemir (18,9‰), Briceni și Ocnița (câte 16,3‰), Strășeni (16,2‰), Basarabeasca (15,1‰) și Criuleni (14,8‰).

Sporul natural în anul 2020 a avut valori negative (-9,9 mii persoane) și o evoluție diferită pentru femei și bărbați. Sporul natural negativ a înregistrat valori mai mari pentru populația masculină (-5,3 mii persoane) comparativ cu valorile indicatorului pentru populația feminină (de -4,6 mii persoane), din cauza „supramortalității masculine”. În anul 2020 comparativ cu anul 2019, valorile negative ale sporului natural s-au accentuat, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, fiind evidențiată o descreștere mai substanțială a numărului populației comparativ cu anii precedenți.

Doina Secrieru