Sinteza constatărilor de audit privind gestiunea financiară a MEC

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC) încheiate la 31 decembrie 2024.

CCRM a emis opinie cu rezerve asupra rapoartelor financiare consolidate ale MEC pentru exercițiul bugetar încheiat la 31 decembrie 2024. În opinia auditorilor, cu excepția posibilelor efecte ale aspectelor prezentate în secțiunea „Baza pentru opinia cu rezerve”, situațiile financiare auditate oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Ministerul Educației și Cercetării are o structură instituțională complexă, care cuprinde:

• 3 autorități administrative (Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare, Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret);
• 56 instituții bugetare și 71 instituții la autogestiune din domeniul educației în care MEC are calitatea de fondator;
•  Întreprinderea de Stat „Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale”.

Pentru realizarea obiectivelor și activităților operaționale, Ministerului i-au fost aprobate alocații bugetare în sumă totală de 3.564,9 milioane lei, fiind executate în proporție de 98,7% – adică 3.517,7 milioane lei.

Opinia de audit cu rezerve emisă se bazează pe următoarele observații de audit.

Unul dintre cele mai relevante aspecte vizează evidența contabilă deficitară a patrimoniului public de stat transmis instituțiilor aflate în regim de autogestiune, în care Ministerul are calitatea de fondator. Astfel:

• MEC nu a instituit un sistem unitar de evidență uniformă a bunurilor proprietate publică transmise instituțiilor respective;
• nu a fost realizată confirmarea soldurilor privind creanțele interne, prin semnarea actelor de verificare bilaterală cu instituțiile respective, așa cum prevede Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60/2012.

Ca urmare, Curtea de Conturi nu a obținut probe de audit suficiente și adecvate pentru a valida suma de 8.533,1 milioane lei raportată în grupa de conturi „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”. Una dintre cauzele acestei situații este lipsa unor îndrumări clare din partea Ministerului Finanțelor referitoare la aplicarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 216/2015, ceea ce generează dificultăți de implementare pentru autorități.

De asemenea, MEC nu a contabilizat în grupa de conturi „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării” valoarea terenurilor cu o suprafață de 5.411,56 hectare, în sumă totală de 294,9 milioane lei, gestionate de către 8 instituții de învățământ preluate de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Auditul a identificat și alte neconformități relevante. Astfel, ca urmare a nerespectării prevederilor normative, Ministerul și instituțiile subordonate au subevaluat cu 34,2 milioane lei grupa de conturi „Terenuri”. Prin urmare, nu au fost reevaluate terenurile, sau valoarea subevaluată a acestora a constituit  14,8 milioane lei, precum și nu au fost reflectate în evidența contabilă 2 terenuri în sumă de 19,4 milioane lei. Totodată, auditul a constatat nereguli în procesul de transmitere a terenurilor proprietate publică a statului de la instituțiile subordonate MEC către Agenția Proprietății Publice (APP). Din cauza nefinalizării procedurii în conformitate cu normele legale, APP nu a înregistrat în evidența contabilă, la data de 31 decembrie 2024, un număr de 42 de terenuri cu suprafață totală de 1.456,44 hectare, valoarea acestora fiind estimată la circa  142,2 milioane lei.

MEC nu a asigurat respectarea prevederilor cadrului normativ la calcularea și înregistrarea în evidența contabilă  a valorii uzurii calculate la mijloacele fixe, prin ce au fost comise erori la următoarele grupe de conturi: „Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe” și „Rezultatul financiar al autorității/instituției bugetare din anul curent” – în sumă de 13,9 milioane lei, precum și la grupa de conturi „Uzura mijloacelor fixe” – în sumă de 24,7 milioane lei.

Un alt aspect problematic constă în lipsa unei metodologii clare pentru calculul costului real al instruirii per elev/student, deși Codul educației stabilește ”costul standard” ca indicator esențial pentru determinarea finanțării comenzii de stat pentru instruirea specialiștilor. Metodologia actuală aplicată de MEC se bazează pe repartizarea alocațiilor între instituții, fără a  se baza pe costurile reale de instruire. Această situație nu permite auditorilor să confirme că mijloacele bugetare alocate au fost utilizate doar pentru pregătirea cadrelor de specialitate cu finanțare bugetară și că aceste mijloace nu sunt redirecționate pentru studenți înmatriculați pe bază de contract.

În continuare, prezentăm o sinteză a constatărilor care, deși nu au influențat opinia exprimată, sunt relevante prin natura și contextul lor și necesită a fi comunicate persoanelor responsabile cu guvernanța.

MEC nu a reflectat în evidența contabilă, la grupa de conturi „Alte venituri și finanțări”, veniturile rezultate din reevaluarea terenurilor în sumă de 4,6 milioane lei, înregistrând eronat această sumă la grupa de conturi „Corectarea rezultatelor anilor precedenţi ale autorităţilor/instituţiilor bugetare”.

În ceea ce privește sistemul de control intern managerial, acesta este instituit și, în mare parte, funcțional, fapt confirmat inclusiv prin Declarația de răspundere managerială emisă de MEC pentru anul 2024. Cu toate acestea, neimplementarea deplină a unui sistem coerent, aliniat cerințelor legale, a generat erori și neconformități în evidențele financiare și patrimoniale consolidate.

Serviciul audit intern al ministerului este constituit cu trei unități de personal, dintre care doar două sunt ocupate. În perioada auditată, au fost desfășurate șapte misiuni de audit intern, însă niciuna nu a vizat aspecte esențiale legate de concordanța datelor privind patrimoniul transmis instituțiilor de învățământ aflate în regim de autogestiune – o deficiență majoră, în condițiile în care auditul intern ar trebui să contribuie activ la îmbunătățirea sistemului de control intern managerial și la oferirea de asigurări privind gestionarea eficientă a resurselor.

În plus, au fost identificate următoarele neconformități:

• Unele instituții bugetare au înregistrate în evidența contabilă un număr de 51 de clădiri cu valoare de bilanț egală cu zero, ca urmare a calculării integrale a uzurii acestora. De menționat, că  aceste bunuri sunt utilizate în activitatea  operațională a entităților și urmează a fi reevaluate la valoarea justă, în vederea asigurării corectitudinii, plenitudinii și acurateței datelor raportate în evidențele contabile.
• Centrul Republican pentru Copii și Tineret „Artico” a înregistrat la contul extrabilanțier „Creanţe privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valori materiale aflate în organele de anchetă” două terenuri cu suprafața de 1,06 ha în suma totală de 2,4 milioane lei care au fost obiectul unui litigiu între Centrul și Autoritatea publică locală Cojușna, care s-a finalizat cu adoptarea deciziei definitive și irevocabile în folosul Centrului. Totodată, la moment Centrul este în litigiu cu organul cadastral care, din diferite motive, a refuzat să înregistreze dreptul de proprietate a statului și dreptul de gestiune asupra acestor terenuri. Intre timp, APL Cojușna a comercializat unul din aceste terenuri.

Ministerul nu a asigurat achitarea sporurilor și premiilor unice în cadrul instituțiilor subordonate conform exigențelor legale. Astfel, sporul pentru performanță s-a acordat în lipsa unor reglementări interne clare cu privire la indicatorii pentru evaluare a performanței angajaților, precum și limitele de acordare a sporului pentru performanță la nivel de angajat, conform prevederilor cadrului normativ, ceea ce afectează uniformitatea și transparența procesului de acordare a sporurilor.

Ca urmare a conlucrării echipei de audit cu serviciul financiar-contabil al ministerului au fost corectate erori până la aprobarea rapoartelor financiare în valoare de 4,8 milioane lei și după aprobarea rapoartelor financiare – în valoare de 59,5 milioane lei.