Sinteza celor mai importante realizări ale Serviciului Vamal, cu ocazia încheierii mandatului lui Vitalie Vrabie
După peste trei ani de la demararea procesului de reformare a Serviciului Vamal, astăzi, cu ocazia încheierii mandatului directorului instituției, Vitalie Vrabie, a fost prezentată o sinteză a celor mai importante realizări. De la majorări semnificative ale acumulărilor la bugetul de stat, modernizări de infrastructură și sisteme informatice și până la simplificarea procedurilor, Vama s-a remarcat prin indicatori de progres fără precedent, informează OFICIAL.
„Reformele începute acum trei ani au pus bazele unui amplu proces de modernizare a autorității vamale. Acestea au vizat, preponderent, modernizarea infrastructurii posturilor vamale, crearea de noi zone de control vamal, dezvoltarea sistemelor informatice, sporirea calității controlului vamal și descurajarea fraudelor vamale, precum și sporirea veniturilor administrate.
Printre cele mai importante proiecte de infrastructură putem menționa reconstrucția postului comun de control ”Palanca”, finanțată de Uniunea Europeană și co-finanțată de Guvernul Republicii Moldova. Același model de finanțare este aplicat și în cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii posturilor vamale ”Sculeni”, ”Leușeni” și ”Giurgiulești”.
Totodată, Serviciul Vamal a inițiat și dezvoltat și proiecte finanțate din surse proprii. Este vorba despre construcția celor patru zone de control vamal din proximitatea posturilor vamale ”Otaci”, ”Sculeni”, ”Costești” și ”Giurgiulești”, menite să elimine staționările de autocamioane, precum și inconveniențele cauzate de aceste aglomerări locuitorilor.
Modernizării sunt supuse și blocurile sanitare din posturi, acestea fiind prevăzute cu toate dotările necesare, inclusiv cu rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități sau măsuțe pentru înfășat.
De condiții mai bune vor beneficia și persoanele care traversează frontiera pe jos prin vama ”Otaci”. Din toamna acestui an, Serviciul Vamal va da în exploatare două noi posturi de control pietonal, construite după normele internaționale.
Un alt proiect ambițios se referă la construcția a trei terminale vamale moderne în raza orașelor Chișinău, Bălți și Cahul. Proiectul urmează a fi realizat în baza parteneriatului public-privat, cu o perioadă de implementare de 30 de luni de la data semnării contractului.
Demersurile de modernizare a infrastructurii, au fost însoțite și de o serie de proiecte de suplimentare a echipamentelor de control. În acest context, amintim despre repunerea în funcțiune, în decembrie 2017, în cadrul Programului EXBS, finanțat de Guvernul SUA, a cinci scanere mobile. Tot prin intermediul EXBS, la 8 mai curent, Serviciul Vamal a fost dotat cu trei scannere pentru controlul bagajelor.
O premieră pentru întreaga regiune a constituit-o darea în exploatare, în decembrie 2018, la postul vamal ”Ocnița-feroviar”, a primului scanner staționar prevăzut pentru verificarea mărfurilor transportate pe cale feroviară. Echipamentul a fost oferit în cadrul unui proiect de asistență tehnică, finanțat de Guvernul Chinei. În cadrul aceluiași proiect, în luna mai a anului trecut, cu un scanner performant a fost dotat și postul vamal de la Aeroport.
Un alt element de securizare, promovat de Vamă, îl reprezintă supravegherea video a tuturor zonelor de control vamal. Iar unul dintre principalele proiecte în acest sens se referă la dotarea mai multor posturi vamale de pe ambele părți ale frontierei moldo-ucrainene cu sisteme performante de supraveghere video, cu posibilitatea înregistrării automatizate a plăcuțelor de înmatriculare. Proiectul este implementat de OIM, finanțat de UE și co-finanțat de Guvernele statelor beneficiare.
De rând cu modernizarea infrastructurii și a echipamentelor de monitorizare și control, conducerea instituției a fost preocupată și de dezvoltarea sistemelor informatice din gestiune. În acest context, amintim despre demersurile de implementare a noii versiuni a softului ”Asycuda World”, care va achiziționată de către Serviciul Vamal. Aceasta va integra o serie de module, dezvoltate cu sprijinul partenerilor de dezvoltare. Aici putem menționa implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit și a Ghișeului Unic, implementat în cadrul proiectului european ”Twinnning”.
De asemenea, putem menționa aplicația ”TIR-EPD”, lansată cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova. Tot cu sprijinul Programului USAID, va fi implementat și modulul pentru procesarea trimiterilor poștale internaționale.
O altă inițiativă a Vămii, sprijinită de Programul USAID, se referă la implementarea sistemului de programare a trecerii frontierei de către autocamioane. Ulterior, acest program ar putea fi utilizat și pentru celelalte categorii de vehicule.
Totodată, până în toamna acestui an, mediul de afaceri și transportatorii vor putea găsi toată informația necesară pe o nouă platformă, intitulată Portalul Informațional Comercial (e. Trade Information Portal). Acesta, la fel, este elaborat cu asistența Programului USAID, care sprijină și proiectele de creare a noii pagini web a Serviciului Vamal, precum și modernizarea Centrului Unic de Apel, care va putea fi apelat inclusiv prin intermediul aplicațiilor de mesagerie Viber și WhatsApp.
Grija pentru mediul de afaceri s-a reflectat și în seria de inițiative de simplificare a procedurilor vamale și promovare a mai multor instrumente de facilitare a comerțului internațional. Printre cele mai importante putem enumera statutul AEO, procedura vămuirii la domiciliu (PVD) sau Exportator Aprobat, cu extindere și pentru exportatorii sezonieri.
Totodată, instituția a elaborat cinci fișe de proiecte de asistență în vederea realizării celor mai importante măsuri din Planul Național de acțiuni în domeniul facilitării comerțului pentru anii 2018-2020. Acestea au fost depuse în adresa mai multor parteneri de dezvoltare în vederea identificării potențialilor donatori.
În acest context, Serviciul Vamal apreciază aportul și asistența valoroasă a misiunilor diplomatice în procesele de coordonare a tuturor proiectelor de asistență tehnică, de care a beneficiat sau continuă să beneficieze instituția.
De asemenea, Serviciul Vamal a făcut pași importanți și în direcția implementării unui nou Cod Vamal, prin definitivarea proiectului acestuia. Noua redacție a fost elaborată cu sprijinul experților internaționali, ținându-se cont de prevederile acquis-ului comunitar.
Totodată, Vama a continuat să promoveze și conceptul de control comun și a contribuit activ la implementarea acestuia în punctul vamal ”Palanca”, precum și în primul post comun de pe segmentul central – ”Pervomaisk-Cuciurgan”. În aceste demersuri, atât Serviciul Vamal, cât și celelalte instituții partenere, au beneficiat de un suport considerabil din partea Misiunii EUBAM, experții căreia au asistat autoritatea vamală și în alte proiecte de eficientizare a activității.
Progrese au fost înregistrate și la capitolul antifraudă. Eficientizarea acestui domeniu a condus la recalculări de milioane de lei și stoparea mai multor scheme infracționale. Totodată, s-a produs o diminuare semnificativă a fenomenului contrabandei cu țigarete prin posturile vamale, în mare parte datorită măsurilor de prevenire întreprinse de subdiviziunile specializate ale instituției, inclusiv prin dezvoltarea componentei de analiză de risc și informații operative, utilizarea scanerelor și a controlului chinologic.
Și pentru că factorul uman este determinant pentru succesul oricăror reforme, conducerea instituției a acordat o atenție sporită și pregătirii profesionale a funcționarilor vamali.
Profesionalismul acestora a fost verificat printr-o serie de evaluări, menite să identifice și să motiveze angajații cu cunoștințe și competențe înalte. Actualmente, este în plină desfășurare o altă amplă verificare a cunoștințelor tuturor angajaților din sistem. Evaluarea este făcută prin intermediul unor teste grilă pe calculator, cu generarea automată a rezultatelor testării.
Eficiența și profesionalismul continuă a fi principalele cerințe înaintate angajaților instituției inclusiv prin prisma salariilor achitate, care au ajuns să fie unele dintre cele mai competitive din sectorul public. Începând cu anul 2017, salariile vameșilor s-au dublat, iar ulterior, odată cu intrarea în vigoare, la 2 iunie 2018, a noii Legi a Serviciului Vamal, aceștia au început să beneficieze și de restituirea cheltuielilor de transport tur-retur, în cazul în care își exercită atribuțiile de serviciu în alte localități decât cea în care își au domiciliul.
Tot în baza aceleiași legi, toate angajările în cadrul instituției se efectuează prin concurs. Potrivit datelor deținute, pentru o unitate de funcție expusă la concurs, sunt depuse, în medie, cel puțin trei dosare.
Sporirea prestigiului profesiei de vameș este confirmată și de reducerea considerabilă a fluctuației de personal. Astfel, în anul 2019, instituția înregistrează o cotă a fluctuației de personal de doar 1%, comparativ cu 15%, atestată în 2016.
Toate aceste reforme au favorizat eficientizarea activității organului vamal și s-au materializat, în cele din urmă, în supra-încasări de miliarde de lei la bugetul de stat. Mai exact, peste 11,7 miliarde de lei au fost colectați suplimentar la bugetul de stat în ultimii trei ani, urmare a creșterii încasărilor administrate de Vamă.
Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie adresează sincere mulțumiri tuturor funcționarilor vamali pentru munca depusă și rezultatele înregistrate, precum și colegilor din cadrul Ministerului Finanțelor pentru buna colaborare. Mulțumiri sunt aduse și partenerilor de dezvoltare – Uniunea Europeană, Guvernul Statelor Unite ale Americii, Guvernul Republicii Populare Chineze, Misiunea EUBAM, Programul USAID, Agenția pentru Cooperarea Internațională a Germaniei (GIZ), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Organizația Internațională pentru Migrație – cu sprijinul cărora au fost implementate o serie de proiecte de modernizare, dar și asociațiilor de business pentru dialogul instituit de-a lungul acestei perioade. Totodată, îi urează mult succes candidatului care va câștiga concursul de ocupare a funcției de director al Serviciului Vamal”, se spune în sinteză.
Cristina Pendea