Rezultatele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024: Caracteristici etnoculturale ale populației

Biroul Național de Statistică prezintă rezultatele finale ale Recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2024 cu privire la caracteristicile etnoculturale ale populației cu reședință obișnuită² la data de referință a recensământului (8 aprilie 2024).

La recensămintele populației și locuințelor, înregistrarea etniei, limbilor și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate.

Conform rezultatelor finale ale RPL 2024:

• Ponderea persoanelor cu reședință obișnuită care s-au declarat ca etnie moldoveni constituia 76,7% din persoanele recenzate și 76,8% din cele care au declarat etnia, față de 74,0% și, respectiv, 75,3% conform RPL 2014, sau în creștere cu 2,7 și, respectiv, 1,5 puncte procentuale (p.p)³ față de recensământul precedent;
• Comparativ cu RPL 2014, a crescut și ponderea celor declarați de etnie români (de la 6,6% la 8,0%) și romi/țigani (de la 0,3% la 0,4%);
• Ponderea persoanelor care s-au declarat de alte etnii a scăzut: ucraineni – de la 6,6% la 5,1%, ruși de la 4,1% la 3,4%, găgăuzi de la 4,3% la 4,0%, și bulgari – de la 1,8% la 1,6%;
• După structura pe sexe, cea mai mare pondere a populației feminine o dețineau persoanele care s-au declarat ca etnie ruși (58,2%) și ucraineni (57,2%), iar populația masculină predomina la categoria însumată de alte etnii (52%);
• După structura pe medii, dintre etniile mai numeroase, ponderea cea mai mare în mediul urban o dețineau persoanele care s-au declarat de etnie ruși (80,9% din populația de această etnie locuia la oraș, la data de referință a RPL, și 19,1% – la sat), iar în mediul rural – populația de etnie găgăuzi (57,5%) și moldoveni (57,4%);
• Din total populație, 7,9% au declarat și o a doua etnie⁴;
• Limba maternă a fost declarată de 99,9% din populație, dintre care: limba română și moldovenească însumat⁵ a fost declarată de către 79,9% din populație (față de 78,1% în 2014), inclusiv moldovenească 48,1% (55,5%) și română 31,8% (22,6%); rusă 11,6% (9,6%); găgăuză 3,6% (3,9%); ucraineană 3,0% (3,9%); bulgară 1,2% (1,5%); romani (țigănească) 0,3% (0,3%) și alte limbi 0,3% (0,2%);
• Limba maternă declarată cu pondere mai mare în cadrul populației din mediul urban era româna (37,7%), iar în mediul rural – moldovenească (60,5%);
• Ponderea limbii ruse ca limbă vorbită de obicei (15,9%) este mai mare în comparație cu limba rusă declarată ca limbă maternă (11,6%), mai ales în mediul urban (26,9%), și regiunea de dezvoltare Nord (16,7%), în special, mun. Bălți (45,0%);
• Majoritatea absolută a populației, în proporție de 87,5%, în cadrul RPL 2024 a declarat că cunoștea limba moldovenească sau română (inclusiv 54,5% a declarat limba moldovenească și 39,0% – limba română). Totodată, 68,2% din populație cunoșteau limba rusă și 13,4% – engleza;
• Majoritatea absolută a populației (94,3%) au declarat apartenența la religia ortodoxă, aceasta predominând la majoritatea etniilor și în toate raioanele și municipiile.

Structura populației după etnie

Din totalul populației cu reședință obișnuită, de 2 409,2 mii persoane, la recensământul din 2024 au declarat apartenența etnică 99,9%. Dintre aceștia s-au declarat moldoveni 1 848,6 mii persoane (76,7%) și români 193,2 mii persoane (8,0%). Celelalte grupuri etnice reprezentau o pondere de 15,3%, dintre care s-au declarat ucraineni 123,5 mii persoane (5,1%), ruși 81,6 mii (3,4%), găgăuzi 97,2 mii (4,0%), bulgari 38,2 mii (1,6%) și romi/țigani 9,3 mii (0,4%) (Tabelul 5.1 din Anexă). Alte etnii, mai puțin numeroase, însumează 13,8 mii persoane (0,6%), printre care pot fi menționați evrei, beloruși, polonezi, germani, armeni, azeri, turci, tătari, arabi, cehi, italieni și alte etnii. În total, la recensământul din 2024, populația țării și-a declarat apartenența la 185 etnii.

Comparativ cu recensământul din 2014, s-a constatat creșterea ponderii populației care s-a declarat ca etnie moldoveni (de la 74,0% la 76,7%), români (de la 6,6% la 8,0%) și romi/țigani (de la 0,3% la 0,4%).

Ponderea ucrainenilor a scăzut de la 6,6% la 5,1%, a rușilor de la 4,1% la 3,4%, găgăuzilor de la 4,3% la 4,0% și a bulgarilor de la 1,8% la 1,6%. Alte etnii per total au înregistrat o creștere de la 0,5% în 2014 la 0,6% în 2024 (Figura 1).

Figura 1. Ponderea populației pe etnii și medii de reședință, la recensămintele din 2024 și 2014, %

Raportat la grupele de vârstă, cele mai mari ponderi printre grupele de vârstă tinere le-au avut romii/țiganii (18,2% de vârsta 0-9 ani, 17,9% de 10-19 ani, 13,2% de 20-29 ani), iar cea mai mare pondere a populației vârstnice revenea ucrainenilor (20,1% de 60-69 ani, 13,7% de 70-79 ani și 6,1% de 80 și peste) și rușilor (19,1% de 60-69 ani, 15% de 70-79 ani și 5,8% de 80 și peste) (Tabelul 5.2 din Anexă). Celelalte etnii se încadrează în jurul valorilor medii, între 8% și 14% la grupa de vârstă 0-9 ani, 10%-14% la cea de 10-19 ani, 7%-10% la cea de 20-29 ani, 14%-18% la grupa de vârstă 60-69 ani, 7%-10% la cea de 70-79 ani și 2%-4% la cea de 80 ani și peste. La categoriile de vârstă 40-49 și 50-59 ani toate etniile se încadrează în ponderi apropiate, de la 10,1% la 15,2% pe fiecare categorie (Figura 2).

Figura 2. Ponderea populației pe etnii și grupe de vârstă, la recensământul din 2024, %

Structura etnică în funcție de structura pe sexe a populației prezintă preponderența femeilor la toate etniile, cu cea mai mare pondere la populația de etnie rusă (58,2%) și ucraineană (57,2%). Excepție constituie categoria însumată de alte etnii, unde ponderea bărbaților este mai mare (52,0%) decât cea a femeilor (48,0%) (Figura 3, Tabelul 5.3 din Anexă).

Figura 3. Ponderea populației pe etnii și sexe, la recensământul din 2024, %

După medii de reședință, s-a evidențiat preponderența populației urbane în cadrul etnicilor ruși (80,9%) și a categoriei însumate de alte etnii (84,2%). De asemenea, în mediul urban locuiau și majoritatea celor declarați ca români (56,8%), ucraineni (56,8%), bulgari (59,5%) și romi/țigani (66%). Populația rurală predomina în rândul persoanelor care s-au declarat moldoveni (57,4%) și găgăuzi (57,5%) (Figura 4, Tabelul 5.3 din Anexă).

Figura 4. Ponderea populației pe etnii și medii de reședință, la recensământul din 2024, %

În profil teritorial, distribuția populației în funcție de etnii la recensământul din 2024 păstrează configurația de la recensămintele anterioare (din 2004 și 2014), dar numărul persoanelor și ponderea fiecărei etnii au suferit unele schimbări. La nivelul unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi majoritatea populației o reprezenta populația declarată ca moldoveni, ponderea acestora variind de la 65,4% în raionul Basarabeasca la 96,4% în raionul Dubăsari. Excepție formau doar UTA Găgăuzia, unde majoritatea – de 81,2% era reprezentată de găgăuzi, și raionul Taraclia cu majoritate etnică bulgară – de 64,2%. Populația care s-a declarat de etnie română forma ponderi mai însemnate în municipiul Chișinău (12,9%) și raioanele din centrul Republicii Moldova: Ialoveni (15,6%), Strășeni (11,3%), Criuleni (10,8%) și Călărași (10,0%) (Tabelele 5.4 și 5.5 din Anexă).

Etnicii ucraineni erau reprezentați în proporții mai mari în cadrul raioanelor din nordul Republicii Moldova: Ocnița (18,7%), Briceni (17,4%), Rîșcani (14,8%), Edineț (13,3%), Glodeni (11,8%), precum și în municipiul Bălți (13,2%).

Populația de etnie rusă, concentrată în special în mediul urban, prezinta ponderi mai însemnate în cadrul municipiilor Bălți (10,1%) și Chișinău (5,9%), precum și în raioanele Basarabeasca (7,5%) și Dondușeni (5,2%). Găgăuzii, în afară de UTA Găgăuzia, unde erau majoritari, erau concentrați în raioanele Taraclia (10,3%) și Basarabeasca (8,2%), iar bulgarii, în afara raionului Taraclia, prezentau ponderi mai însemnate în UTA Găgăuzia (5,5%) și raioanele Leova (5,2%), Basarabeasca (5,2%) și Cantemir (4,4%). Romii/țiganii erau mai bine reprezentați în cadrul raioanelor Ocnița (5,8%), Rîșcani (1,7%), Soroca (1,5%), Edineț (1,3%), Nisporeni (1,3%) și Basarabeasca (1,1%). Alte etnii formau minorități neînsemnate, de sub 1%, cu excepția municipiilor Chișinău (1,2%) și Bălți (1,1%) (Figura 5).

Figura 5. Ponderea populației pe etnii în profil teritorial, la nivel de raioane,
municipii și UTA Găgăuzia, la recensământul din 2024, %

Din totalul de 897 de orașe (municipii) și sate (comune) recenzate, în 805 din acestea majoritatea populației s-a declarat de etnie moldovenească, dintre care în 524 ponderea era de peste 90%.

Cea mai mare pondere (de peste 30%) a persoanelor declarate etnic români era în satele (comunele) Negrești din raionul Strășeni, Feștelița din raionul Ștefan Vodă, Zgărdești din raionul Telenești, Hansca din raionul Ialoveni, Camenca din raionul Glodeni, Tuzara din raionul Călărași, Orac din raionul Leova, Drăsliceni din raionul Criuleni și Opaci din raionul Căușeni .

Din punct de vedere numeric, cel mai mare număr al celor declarați ca moldoveni au fost în orașul Chișinău (399 mii), la fel ca și în cazul celor declarați ca etnici români (69 mii), ucraineni (35 mii) și ruși (39 mii).

Populația de etnie ucraineană constituia majoritatea de peste 50% în 31 de sate (comune), cele mai mari ponderi ale acestora (de peste 70%) fiind în Medveja, raionul Briceni, Unguri, raionul Ocnița , Halahora de Sus, raionul Briceni , Mihăileni, raionul Briceni , Vălcineț, raionul Ocnița , Tețcani, raionul Briceni , Răcăria, raionul Rîșcani , Malinovscoe, raionul Rîșcani , Danu, raionul Glodeni și Bogdănești, raionul Briceni.

Etnicii ruși formau majoritatea populației în 5 satele (comunele): Pocrovca, raionul Dondușeni, Cunicea, raionul Florești, Troițcoe, raionul Cimișlia, Dobrogea Veche, raionul Sîngerei și Semionovca, raionul Ștefan Vodă . În alte 15 orașe (municipii) și sate (comune) s-au declarat ruși între 10% și 32%.

Populația găgăuză era majoritară în 23 de orașe (municipii) și sate (comune), majoritatea absolută a acestora fiind din cadrul UTA Găgăuzia. Ca număr, găgăuzii erau cei mai mulți în municipiul Comrat (14 mii), orașul Ceadîr-Lunga (11 mii) și satul (comuna) Congaz (7,8 mii).

Bulgarii constituiau majoritatea locuitorilor in 8 orașe și sate (comune): orașul Tvardița (raionul Taraclia), Corten (raionul Taraclia), orașul Taraclia, Valea Perjei (raionul Taraclia), Colibabovca (raionul Leova), Cairaclia (raionul Taraclia), Stoianovca (raionul Cantemir) și Vozneseni (raionul Leova). În alte 14 sate (comune) bulgarii reprezintă între 20% și 48%. Cel mai mulți bulgari locuiesc în orașele Taraclia (7,7 mii), Chișinău (5,9 mii) și Tvardița (3,1 mii).

Romii/țiganii dețineau ponderi de peste 20% în orașul Otaci din raionul Ocnița, satele (comunele) Buda din raionul Călărași și Ciorești din raionul Nisporeni. Numeric, la fel, cea mai mare comunitate era în orașul Otaci (1,7 mii), urmată de orașele Soroca (0,8 mii persoane) și Rîșcani (cca 0,7 mii persoane).

Din cadrul altor etnii, care însumau 13,8 mii persoane, mai numeroși erau belorușii (2,1 mii), evreii (1,6 mii), polonezii (1,2 mii), armenii (1,0 mie), turcii (0,8 mii), germanii (0,8 mii), azerii (0,7 mii), arabii (0,6 mii), tătarii (0,4 mii), italienii (0,3 mii), gruzinii/georgienii (0,3 mii), grecii (peste 0,2 mii) și cehii (0,2 mii) (Tabelul 5.9 din Anexă). Alte etnii însumate dețineau ponderi neînsemnate la nivel de orașe (municipii) și sate (comune), majoritatea fiind în mediul urban (Tabelele 5.6 și 5.7 din Anexă).

Din totalul populației de 2 409,2 mii locuitori, 191,0 mii persoane sau 7,9% au declarat a doua etnie (în premieră colectată la recensământul din 2024). Dintre etniile declarate ca a doua etnie prevala cea de român (138,5 mii sau 5,7% din populația totală), urmată de cea de moldovean (33,4 mii sau 1,4%), rus (8,5 mii sau 0,3%), ucrainean (4,3 mii sau 0,2%) și bulgar (1,5 mii sau 0,1%) (Tabelele 5.8 și 5.9 din Anexă).

Din populația declarată de etnie moldoveni, 8,1% au declarat și o a doua etnie, dintre care 7,4% cea de român. Circa 12,1% dintre români au declarat și o a doua etnie, dintre care 11,7% pe cea de moldovean. Au declarat a doua etnie 5,0% din ucraineni, 6,6% din ruși, 2,2% din găgăuzi, 3,7% din bulgari și 7,9% din țigani/romi. La toate aceste etnii, prevala ca a doua etnie declarată cea de moldovean, cu excepția găgăuzilor, la care prevala etnia de rus. În plan regional, ponderea celor care au declarat a doua etnie era mai mare în municipiul Chișinău și regiunea Centru (Tabelul 5.8 din Anexă).

Structura populației după limbile maternă, vorbită de obicei și alte limbi cunoscute⁶

Din populația totală de 2 409,2 mii persoane, au declarat limba maternă 99,9%, dintre care moldovenească a fost declarată de către 1 441,4 mii persoane (48,1%), română – de 765,8 mii persoane (31,8%), rusă 280,0 mii persoane (11,6%), găgăuză 87,4 mii persoane (3,6%), ucraineană 71,8 mii persoane (3%), bulgară 28,8 mii persoane (1,2%), romani (țigănească) 7,6 mii persoane (0,3%) și alte limbi însumat 6,1 mii persoane (0,3%) (Tabelul 5.10 din Anexă).

Per total, cei care au declarat ca limbi materne moldovenească și română însumează la RPL 2024 circa 79,9%, față de 78,1% în 2014. Față de recensământul din 2014, a scăzut cu 7,4 p.p. ponderea celor care au declarat moldovenească ca limbă maternă (de la 55,5% în 2014 la 48,1% în 2024), în același timp crescând cu 9,2 p.p. ponderea celor care au declarat limba română ca maternă (de la 22,6% la 31,8%). Cu 2 p.p. a crescut și ponderea celor care considerau limba rusă drept limbă maternă, de la 9,6% în 2014 la 11,6% în 2024. În cazul limbilor ucraineană, găgăuză și bulgară s-a înregistrat o descreștere a ponderii acestora ca limbă maternă declarată, cu 0,9 p.p., 0,3 p.p. și, respectiv, 0,3 p.p. (Figura 6).

Figura 6. Ponderea populației după limba maternă declarată și medii de reședință,
la recensămintele din 2024 și 2014, %

Distribuția populației în dependență de limba maternă declarată pe medii urban și rural scoate în evidență o pondere mai însemnată a celor care au declarat limbile română (55,0%), romani (țigănească) (73,2%) și rusă (80,5%) în mediul urban, față de prevalența celei declarate moldovenești (67,3%) și găgăuze (60,9%) în mediul rural, din totalul celor ce au declarat limbile materne respective (Figura 7, Tabelul 5.12 din Anexă).

Figura 7. Ponderea populației după limba maternă declarată pe medii de reședință,
la recensământul din 2024, %

În profil teritorial, la nivel de UAT de nivelul doi, populația cu limba maternă declarată moldovenească predomina în 28 de raioane (de la 51,7% în raionul Strășeni la 78,4% în raionul Șoldănești). Limba română ca maternă era majoritară în raionul Ialoveni, fiind declarată de 58,1% din populația raionului.

Dacă să considerăm însumat ponderea celor care au declarat ca limbă maternă moldovenească sau română, atunci în 33 de raioane/municipii aceștia formează majoritatea populației, dintre care în 20 raioane/municipii – peste 90%, ponderea maximă fiind în raionul Telenești (98,8%) (Tabelul 5.13 din Anexă).

Doar în două unități administrativ-teritoriale majoritatea o forma populația care a declarat alte limbi materne, precum limba găgăuză în UTA Găgăuzia (77,2%) și bulgară în raionul Taraclia (61,4%).

Populația care a declarat ucraineana ca limbă maternă avea ponderi mai mari în raioanele din nordul Republicii Moldova, cum ar fi Briceni (15,7%), Ocnița (14,3%) și Rîșcani (11,7%).

Limba rusă declarată ca limbă maternă are ponderi mai mari în municipiile Bălți (37,2%) și Chișinău (19,7%), precum și în raioanele Basarabeasca (22,5%), Ocnița (17,4%), Edineț (16,2%), Taraclia (14,8%) și Cahul (13,2%).

Limba romani (țigănească) ca limbă maternă iese în evidență printre populația din raioanele Ocnița (5,8%), Soroca (1,6%), Râșcani (1,6%) și Nisporeni (1,3%) (Figura 8 ).

Figura 8. Ponderea populației după limba maternă în profil teritorial, la nivel de raioane,
municipii și UTA Găgăuzia, la recensământul din 2024, %

Raportul pe sexe a populației după limba maternă este conformă structurii generale, în care predomina populația feminină, cea mai mare pondere fiind în cazul limbii ucrainene (57,9%), ruse (55,4%), și romani (țigănească) (54,3%). Populația masculină predomina doar la cei care au declarat ca limbă maternă alte limbi (59,3%) (Figura 9 și Tabelul 5.12 din Anexă).

Figura 9. Ponderea populației după limba maternă declarată pe sexe,
la recensământul din 2024, %

Din totalul de 55 localități urbane (orașe/municipii) și 842 sate (comune), populația cu limba maternă declarată moldovenească predomina în 675 orașe (municipii) și sate (comune), încă în 83 predominau cei care au declarat limba română ca maternă. În total, în 787 de orașe (municipii) și sate (comune) peste 50% din populație a declarat ca limbă maternă moldovenească sau română.

Proporția populației care a declarat ucraineana ca limbă maternă reprezenta peste 50% din populația a 19 sate (comune), limba rusă – în 21 sate (comune), găgăuza în 21, bulgara în 8 sate (comune). Limba romani (țigănească) ca limbă maternă era declarată de 49,6% din populația orașului Otaci (raionul Soroca), 29,9% din populația comunei Buda (raionul Călărași) și 21,1% în comuna Ciorești (raionul Nisporeni) (Tabelul 5.16 din Anexă).

Referitor la structura populației după limba vorbită de obicei și alte limbi cunoscute, trebuie menționat că, diferența față de limba maternă este că, aceste date se referă la populația cu vârsta de trei ani și peste, care constituie 2 332,2 mii persoane cu reședință obișnuită.

Deși în multe cazuri limba maternă coincidea cu cea vorbită de obicei, există diferențe substanțiale în alte cazuri, atât raportat la structura etnică, cât și la distribuția la nivel teritorial. Este de remarcat ponderea mai mare a limbii ruse ca limbă vorbită de obicei (15,9%) față de limba rusă ca limbă maternă (11,6%). În cazul celorlalte limbi, ponderea acestora ca limbi vorbite de obicei era mai mică față de proporția acestora ca limba maternă, cu excepția limbii române declarate ca limbă vorbită de obicei (33,7% față de 31,8% pentru română declarată ca limbă maternă). Astfel că, limbă vorbită de obicei a fost declarată cea moldovenească de către 45% din populație, ucraineană – 2,1% persoane, găgăuză – 2,2%, bulgară 0,8%, romani (țigănească) 0,3% și alte limbi 0,2% (Tabelul 5.17 din Anexă).

Comparativ cu recensământul 2014, la recensământul 2024 a crescut ponderea celor care au declarat ca limbă vorbită româna, de la 23,1% la 33,7%, adică cu 10,6 p.p., respectiv a scăzut ponderea celor care au declarat moldovenească ca limbă vorbită de obicei, de la 53,6% la 45,0%, sau cu 8,6 p.p. Ușoară creștere au înregistrat și limbile rusă, de la 14,3% în 2014 la 15,9% în 2024 și romani (țigănească), de la 0,2% la 0,3%, în timp ce limbile ucraineană, găgăuză și bulgară au scăzut ca pondere (Figura 10).

Figura 10. Ponderea populației după limba vorbită de obicei declarată,
la recensămintele din 2024 și 2014, %

Raportat la structura pe medii de reședință, se observă preponderența în mediul rural a persoanelor care au declarat ca limbă vorbită de obicei moldovenească (68,2%), ucraineană (73,3%) și găgăuză (82,2%), în contrast cu predominarea în mediul urban a celor care au declarat limba vorbită de obicei rusă (78,3%), romani (țigănească) (75,8%), bulgară (53,1%) și română (53,1%) (Figura 11 și Tabelul 5.19 din Anexă).

Figura 11. Ponderea populației după limba vorbită de obicei declarată pe medii de reședință,
la recensământul din 2024, %

În 27 raioane predomina populația care a declarat în proporție de peste 50% limba moldovenească ca limbă vorbită de obicei și în unul – româna (Ialoveni), însumat moldovenească și română declarate ca limbă vorbită de obicei constituia populația majoritară în 31 raioane plus municipiile Chișinău și Bălți. În UTA Găgăuzia ponderea cea mai mare o deține limba găgăuză (48,8%), iar în raionul Taraclia bulgară (48,9%). La nivel teritorial se observă aceiași diferență de creștere a ponderii limbii ruse ca limbă vorbită de obicei, față de limbă maternă, mai ales în unitățile administrativ-teritoriale cu o populație eterogenă din punct de vedere etnic, cum ar fi municipiul Bălți, unde populația vorbitoare de limbă rusă (ca limbă vorbită de obicei) constituie 45%, raioanele Basarabeasca (36,7%), Taraclia (39,5%) și UTA Găgăuzia (47,3%) (Figura 12, Tabelul 5.21 din Anexă).

Figura 12. Ponderea populației după limba vorbită de obicei în profil teritorial la nivel de raioane,
municipii și UTA Găgăuzia, la recensământul din 2024, %

În 635 orașe (municipii) și sate (comune), peste 50% din populație au declarat ca limbă vorbită de obicei moldoveneasca, în 112 – româna, iar însumat, moldovenească și română formau majoritatea în 776.

Dintre celelalte limbi, ca limbă vorbită de obicei, în 48 orașe (municipii) și sate (comune) predomina populația vorbitoare de limbă rusă, în 22 – ucraineană, în 16 găgăuză și în 7 bulgară (Tabelele 5.22 și 5.23 din Anexă).

În afară de limba maternă și cea vorbită de obicei, din totalul populației de 2 332,2 mii persoane cu vârsta de trei ani și peste, 1 505,5 mii (64,5%) persoane au declarat cunoașterea a încă cel mult trei limbi, dintre care prevala limba rusă, 51,2% declarând că o cunosc în afara limbii materne sau vorbite de obicei (Figura 13 și Tabelele 5.24 și 5.25 din Anexă).

Figura 13. Ponderea populației după alte limbi cunoscute, în afară de limba maternă și cea vorbită de obicei
în profil teritorial la nivel de regiuni de dezvoltare, la recensământul din 2024, %

La nivelul competențelor lingvistice, 87,5% din populația cu vârsta de 3 ani și peste au declarat că cunosc limba ”moldovenească” sau ”română”(54,5% au declarat că cunosc -limba moldovenească și 39,0% – cea română), 68,2% cunoșteau limba rusă și 13,4% engleză. Alte limbi care aveau ponderi mai mari, cunoscute ca limbă maternă, vorbită de obicei sau altă limbă cunoscută, erau ucraineană (6,4%), găgăuză (4,0%), franceză (3,6%), italiană (2,7%), bulgară (1,8%) și germană (1,1%) (Tabelul 5.40 din Anexă).

Raportat la etnii, 97,3% dintre cei declarați ca moldoveni și 99,8% dintre cei declarați ca români au declarat cunoașterea limbii declarate ca moldovenească sau română, iar dintre alte etnii doar 12,1% dintre găgăuzi, 34,3% dintre bulgari, 39,6 dintre ucraineni și 41,6% dintre ruși au declarat cunoașterea acesteia (Tabelul 5.41 din Anexă).

Structura populației după afiliere religioasă (inclusiv fără religie)

Din totalul populației de 2 409,2 mii persoane, au răspuns la întrebarea privind apartenența religioasă 2 391,1 mii persoane (99,2%) și doar 18,1 mii (0,8%) nu au declarat careva apartenență confesională. Afilierea la una din confesiunile religioase a fost declarată de 2 354,2 mii persoane, dintre care majoritatea absolută, de 2 271,1 mii (94,3%), s-au declarat ortodocși. Dintre alte confesiuni religioase mai numeroși erau cei aparținând cultelor neoprotestante, cum ar fi baptiștii (26,2 mii sau 1,1%), penticostalii (12,6 mii sau 0,5%), adventiștii (6,9 mii sau 0,3%), creștinii după Evanghelie (6,3 mii sau 0,3%), precum și Martorii lui Iehova (16,5 mii sau 0,7%). Alte confesiuni cu ponderi mai însemnate includeau staroverii / biserica ortodoxă rusă de rit vechi (staroobreadțî) (4,0 mii sau 0,2%), catolicii (2,5 mii sau 0,1%) și musulmanii (3,1 mii sau 0,1%). Alte religii însumau 4,7 mii sau 0,2% din populație. Nu aparțineau unei confesiuni religioase 36,8 mii persoane (1,5%), dintre care 20,0 mii fără religie, 14,2 mii atei, 2,1 mii agnostici și 0,4 mii liber cugetători(Tabelul 5.26 din Anexă).

În comparație cu recensământul din 2014, structura confesională a populației nu a suportat schimbări majore, cu excepția ponderii persoanelor care nu au declarat religia, aceasta fiind în descreștere substanțială – de la 6,4% în 2014 la 0,8% în 2024. De asemenea, a crescut cu 0,8 p.p. ponderea celor care s-au declarat fără religie, cu 0,4 p.p. – a ateilor, precum și a agnosticilor și liberilor cugetători. A sporit ponderea baptiștii (cu 0,2 p.p.), penticostalilor (cu 0,1 p.p.), creștinilor după Evanghelie (cu 0,1 p.p.), staroverilor (cu 0,1 p.p.), precum și a catolicilor și adepților islamului (Tabelul 5.26 din Anexă).

Raportat la grupele de vârstă, poate fi observată o pondere mai mare a grupelor de vârstă tinere, de 0-9 ani și 10-19 ani în cadrul baptiștilor (câte 16,8%) și penticostalilor (22,2% și 18,4% respectiv), în comparație cu predominarea grupelor de vârstă mai înaintate, de 50-59 și 60-69 ani la staroveri (15,5% și 21,4% respectiv) și adventiști (11,4% și 15,8%). Populația majoritară, declarată ca ortodocși, pe grupe de vârste prezenta ponderi de 12,5% la grupa de vârstă 0-9 ani, 12,6% la cea de 12,6% și 12,6% la cea de 50-59 ani, 15,1% la 60-69 ani (Tabelul 5.27 din Anexă).

La majoritatea confesiunilor predomina populația feminină, ponderea maximă fiind înregistrată la populația care au declarat apartenență confesională pentru Martorii lui Iehova (62,9%), excepție fiind populația de religie islamică în cadrul căreia predomină bărbații (63,5%). Populația masculină predomina și la categoriile neafiliate religios, precum liberii cugetători (53,9%), agnosticii (56,9%), fără religie (56,6%) și ateii (63,4%) (Figura 14 și Tabelul 5.28 din Anexă).

Figura 14. Ponderea populației după afilierea religioasă pe sexe, la recensământul din 2024, %

Repartiția populației după apartenența religioasă pe medii de reședință a scos în evidență preponderența în mediul rural a ortodocșilor (54,2%), baptiștilor (62,7%), Martorilor lui Iehova (54,6%), penticostalilor (74,4%), adventiștilor (66,3%) și staroverilor (75,6%). În mediul urban predominau creștinii după Evanghelie (51,5%), catolicii (77%), musulmanii (81,5%) și alte religii (82%). De asemenea, predominau în mediul urban populația care s-a declarat liber cugetători (79,5%), agnostici (93,5%), atei (91,2%) și fără religie(Figura 15 și Tabelul 5.28 din Anexă).

Figura 15. Ponderea populației după afilierea religioasă pe medii de reședință,
la recensământul din 2024, %

În distribuția teritorială a populației cu reședință obișnuită la recensământul din 2024, în funcție de apartenența religioasă, în toate municipiile și raioanele predomina populația ortodoxă, ponderea acesteia variind între 98,7% în raionul Șoldănești și 80,5% în raionul Briceni. În 892 de orașe (municipii) și sate (comune) (din totalul de 897 UAT de nivel întâi recenzate) majoritatea de peste 50% a populației s-a declarat de religie ortodoxă, dintre care în 811 UAT proporția acestora constituia peste 90%.

Ponderi mai mari a baptiștilor erau în raioanele Cahul (3,9%), Sîngerei (3,8%) și Ștefan Vodă (3,7%). Martorii lui Iehova aveau ponderile cele mai însemnate în raioanele Briceni (7,7%) și Edineț (4,6%). Cultul penticostal era, la fel, mai bine reprezentat în raionale din nordul țării: Briceni (4,2%), Edineț (3%), Sîngerei (1,8%). Adventiștii aveau ponderi mai mari în raioanele Cahul (1,3%) și Edineț (1,2%). Creștinii după Evanghelie erau distribuiți în majoritatea raioanelor, un procent mai însemnat fiind în raioanele Dondușeni (1,0%) și Ocnița (0,9%). Staroverii erau concentrați mai ales în raioanele Dondușeni (3,3%), Florești (1,9%) și Sîngerei (1,2%). Catolicii, deși în ponderi mici, erau mai vizibili în municipiul Bălți (0,4%), raioanele Glodeni (0,3%) și Sîngerei (0,3%). Islamul și alte religii erau concentrate mai mult în municipiul Chișinău (0,3% și, respectiv, 0,4%). La fel, în municipiul Chișinău era cea mai mare ponderea celor care s-au declarat agnostici (0,3%), atei (1,6%) și fără religie (1,7%) (Tabelele 5.29 și 5.30 din Anexă).

Proporția majoritară de staroveri (biserica ortodoxă rusă de rit vechi) era înregistrată în trei sate (comune) din țară, constituind 98,0% din populația satului (comunei) Pocrovca (raionul Dondușeni), 59,3% în Cunicea (raionul Florești) și 53,1% în Dobrogea Veche (raionul Sîngerei). O pondere mai însemnată staroverii aveau și în Egorovca din raionul Fălești (18,9%), Nicolaevca din raionul Florești (5,9%) și orașul Edineț (3,2%). Baptiștii formau ponderi de peste 10% în 18 sate (comune) din țară, cele mai mari fiind în Ivanovca din raionul Hîncești (37,1%), Tătărești din raionul Cahul (25,7%), Sîngereii Noi din raionul Sîngerei (25,4%), Morenii Noi din raionul Ungheni (25,4%) și Colibași din raionul Cahul (20,4%). Martorii lui Iehova formau peste 10% din populația a opt sate (comune), ponderea cea mai mare fiind în Caracușenii Vechi din raionul Briceni (31,3%), Fetești din raionul Edineț (28,7%), Tabani din raionul Briceni (19,8%) și Corjeuți din raionul Briceni (16,3%). Cultul penticostal era reprezentat cu o pondere de peste 10% din populația a șase sate (comune), formând 26,4% în Corjeuți, 17,9% în Balasinești, ambele din raionul Briceni, 15,9% în Cuconeștii Noi, 15,5% în Lopatnic și 14,2% în Gașpar, toate trei din raionul Edineț. Adventiștii formau peste 10% din populație în trei sate (comune): Ivanovca Nouă, raionul Cimișlia (19,8%), Hincăuți, raionul Edineț (12,3%) și Sîngereii Noi, raionul Sîngerei (10,5%). Creștinii după Evanghelie aveau ponderile cele mai mari în satele (comunele) Musaitu, raionul Taraclia (8,1%), Cepeleuți, raionul Edineț (7,7%) și Moșana, raionul Dondușeni (7,7%). Catolicii erau tradițional prezenți în satele (comunele) Grigorăuca (6,3%), Țînțăreni (2,1%) și orașul Glodeni (1,5%). Musulmanii și alte religii erau mai mult prezenți în orașul Chișinău. În cazul celor care s-au declarat ca liber cugetător, agnostic, ateu și fără religie, la fel, majoritatea erau în orașul Chișinău. Ponderea celor declarați fără religie era mai mare în satele (comunele) Caracușenii Vechi (25,6%) și Tabani (16,4%) din raionul Briceni (Tabelele 5.31 și 5.32 din Anexă).

Raportul între structurile populației pe etnie, limbă maternă, limbă vorbită de obicei, competențe lingvistice, afiliere religioasă și educație

Analiza comparativă între etnia și limba maternă declarată, în general, prezintă corespondența directă între aceste două structuri, însă nu în totalitate. Astfel, din totalul celor declarați etnic moldoveni, 61,7% considerau limba maternă moldovenească, 31,2% română și 6,5% rusă. Dintre cei declarați etnic români, 95,8% considerau limba română ca maternă, 3,3% pe cea moldovenească și 0,7% – limba rusă. Totuși, raportul dintre etnie și limba maternă diferă de la o etnie la alta. Din totalul celor declarați etnic ucraineni, 50,1% considerau limba maternă ucraineană, 44,1% – limba rusă, 4,1% moldovenească și 1,3% română. În cazul etnicilor ruși, 95,2% considerau limba maternă rusă, 2,6% moldovenească, câte 0,7% română și ucraineană și 0,6% găgăuză. Găgăuzii declarau ca limbă maternă găgăuza în proporție de 87,8%, 10,3% rusă și 1,0% moldovenească. Limba bulgară era considerată maternă de către 71,7% dintre etnicii bulgari, restul declarând ca limbă maternă rusă (20,8%), moldovenească (4,1%), română (1,7%) și găgăuză (1,2%). Dintre romi/țigani, 76,2% considerau limba maternă romani (țigănească), 15,7% moldovenească, 2,5% română și 3,4% rusă.

În cazul etniilor mai puțin numeroase predomina limba rusă ca limbă maternă declarată: 81,8% la evrei, 68,4% la germani, 79,1% la beloruși, 74,6% la polonezi, 74,6% la tătari, 52,9% la armeni, 56,3% la gruzini/georgieni, 59,5% la greci și 56,2% la cehi.

La unele etnii prevala însă limba maternă proprie etniilor respective: 81,7% dintre arabi au declarat limba maternă arabă, 73,2% dintre turci au declarat turca, 70,9% dintre italieni au declarat italiana și 45,3% dintre azeri considerau limba azeră (față de 42,5% rusă).

La alte etnii mai mici, însumat, predominau limbile etniilor respective (46,6%), fiind urmate de limba rusă (26,9%). Printre cei care nu au declarat etnia, dar au declarat limba maternă, predomina limba rusă (48,8%), urmată de română (19,2%) și moldovenească (12,1%) (Figura 16 și Tabelul 5.32 din Anexă).

Figura 16. Ponderea populației după limba maternă declarată pe etnii,
la recensământul din 2024, %

Raportarea etniei la limba vorbită de obicei, deși prezinta valori similare în cadrul celor declarați ca moldoveni și români, în cazul celorlalte etnii existau discrepanțe evidente. În acest fel, în cadrul majorității etniilor, ponderea celor care vorbeau de obicei limba rusă era mult mai mare față de limba maternă declarată. Astfel, considerau rusa ca limbă vorbită de obicei 60,4% din ucraineni, 45,1% din găgăuzi, 46% din bulgari, 84,4% din evrei, 72% din germani, 82,6% din polonezi, 87,9% din beloruși, 76,9% din armeni, 75,3% din azeri, 86,2 din tătari, 76,4% din gruzini/georgieni, 62,9% din greci și 69,8% dintre cehi. În cazul romilor/țiganilor ponderea ca limbă vorbită de obicei, atât a limbii ruse (12,3%), cât și a celei declarate moldovenești (20,6%) era mai mare în comparație cu limba maternă. În cazul rușilor era o mică scădere a ponderii celor care considerau limba rusă ca limbă vorbită de obicei (92,3%) față de limba maternă, crescând ponderea celor care consideră moldoveneasca (4,4%) și româna (1,7%) ca limbi vorbite de obicei (Tabelul 5.37 din Anexă).

La toate etniile cu pondere mai mare, precum și la majoritatea etniilor mai puțin numeroase, predomina religia ortodoxă, aceasta fiind declarată de către 95,4% dintre moldoveni, 94,9% dintre bulgari, 94,8% dintre găgăuzi, 90,1% dintre romi/țigani, 89,3% din ucraineni și 84,9% dintre ruși. Dintre alte etnii, ortodocșii erau majoritari în rândul gruzinilor/georgienilor (89,2%), belorușilor (88,0%), grecilor (86,5%), cehilor (85,1%) și germanilor (69,2%). Dintre alte religii, se evidenția ponderea mare a catolicilor la italieni (48,6%) și polonezi (38,2%), a musulmanilor la arabi (83,3%), turci (64,1%) și azeri (42,7%). Dintre evrei, 57,7% aparțineau altei religii, cu preponderență iudaism, iar 13,8% erau fără religie și 12,8% atei. Alte confesiuni religioase erau prezente în proporții nesemnificative raportat la structura etnică (Figura 17 și Tabelul 5.35 din Anexă).

Figura 17. Ponderea populației după afilierea religioasă declarată pe etnii,
la recensământul din 2024, %

Raportat pe etnii, nivelul de studii al populației de 10 ani și peste, după cel mai înalt nivel de studii absolvit se prezenta în felul următor: cea mai mare pondere a studiilor superioare absolvite (licență, masterat și doctorat/postdoctorat) era în cadrul populației care s-a declarat de etnie română (40,7%), urmată de ruși (30,2%), ucraineni (23,4%), bulgari (21,7%), moldoveni (16,4%), găgăuzi (14,0%) și romi/țigani (1,2%). După alte nivele de studii absolvite, se evidențiau romii/țiganii cu 34,5% având cel mai înalt nivel de studii absolvite cel primar. Cel mai înalt nivel de studii absolvit gimnazial era mai mare ca pondere la găgăuzi (26,9%), ca nivel liceal cea mai mare pondere era în rândul moldovenilor (13,2%). Cu nivelul cel mai înalt absolvit profesional tehnic secundar găgăuzii și ucrainenii aveau câte 22,3%, bulgarii 21,8%, moldovenii 20,9%, rușii 19,1%, românii 14,0% și romii/țiganii 3,3%. Cel mai înalt nivel de studii absolvit profesional tehnic postsecundar aveau 18,8% din ucraineni, 18,5% din ruși, 16,5% din bulgari, 15% din români, 12,6% din moldoveni, 12,2% din găgăuzi și 1,3% din romi/țigani(Figura 18 și Tabelul 5.36 din Anexă).

Figura 18. Ponderea populației după cel mai înalt nivel de studii absolvit pe etnii,
la recensământul din 2024, %