Revelion 2016. Tradiții și obiceiuri de Anul Nou

Revelion 2016. Tradiții și obiceiuri de Anul Nou

REVELION 2016. Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, În noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE ANUL NOU. Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi inainte de miezul noptii de Revelion si An Nou dupa miezul noptii. Divinitatea Anului se naste, creste, imbatraneste si moare impreuna cu timpul calendaristic pentru a renaste dupa 365 de zile, respectiv 366 de zile in anii bisecti.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE ANUL NOU. Sfintii Calendarului popular, metamorfoze ale Anului, sunt mai tineri sau mai batrani, dupa sansa avuta de acestia la impartirea sarbatorilor: Sanvasai, celebrat in prima zi a Anului, este un tanar chefliu care sta calare pe butoi, iubeste si petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezinta zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sangiorzul (23 aprilie), Santoaderul sunt tineri calari pe cai; Santilie (20 iulie) si Samedru (26 octombrie) sunt maturi. Dupa ei urmeaza generatia sfintilor-mosi: Mos Andrei (30 noiembrie), Mos Nicolae (6 decembrie), Mos Ajun (24 decembrie) si Mos Craciun (25 decembrie). Intoarcerea simbolica a timpului in aceasta noapte este asimilata cu moartea divinitatii adorate, iar reluarea numararii zilelor, cu renasterea acesteia.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE ANUL NOU. In satele bucovinene se obisnuieste ca mascatii sa umble in ceata, care reuneste personaje mascate: ursul, capra, caiutii, cerbii, uratii, frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Dupa lasarea serii, ceata cea mare se faramiteaza, iar grupurile rezultate incep sa mearga din casa in casa, pana la rasaritul soarelui, atunci cand Anul Nou isi intra in drepturi.In satele romanesti, cete de flacai se pregatesc pentru ”urat”, respectand datinile si obiceiurile din timpul sarbatorilor de iarna. In ajunul Noului An, pe inserat, isi fac aparitia ”mascatii”.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE ANUL NOU. Umblatul cu Capra tine, de regula, de la Craciun pana la Anul Nou. Mastile care evoca la Vicleim personaje biblice sunt inlocuite aici de masca unui singur animal, al carui nume variaza de la o regiune la alta: cerb in Hunedoara, capra sau turca in Moldova si Ardeal, borita (de la bour) in Transilvania de sud. In Muntenia si Oltenia, capra este denumita ”brezaia” (din cauza infatisarii pestrite a mastii), si obiceiul se practica mai ales de Anul Nou.

sursa: mondonews.ro

 

Share