Respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în 2020: Pandemia COVID-19 a accentuat și mai mult…

Oficiul Avocatul Poporului a prezentat Raportul cu privire la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în Republica Moldova în anul 2020, transmite OFICIAL.

Potrivit Raportului, în anul 2020 în Republica Moldova s-au produs multiple încălcări ale drepturilor omului și au fost impuse unele limitări exagerate care au avut un impact negativ asupra unor libertăți și a proceselor democratice la noi în țară. Criza COVID-19 a  condus la adâncirea sărăciei, creșterea inegalităților, discriminări structurale și consolidate și la înrăutățirea situației privind drepturile omului.

Pandemia a scos în evidență zonele nevralgice ale sistemului drepturilor omului din Republica Moldova iar autoritățile nu întotdeauna au putut face față provocărilor apărute din cauza gestionării ineficiente a situației sau a deficiențelor de sistem care nu au permis adoptarea de acțiuni prompte și adecvate. Deciziile autorităților în gestionarea crizei de sănătate au fost influențate mai mult de factorul politic și mai puțin de specialiștii în domeniu. Autoritățile, în linii mari, nu au ținut cont de abordări bazate pe drepturile omului.

Cele mai mari provocări au fost legate de asigurarea dreptului de acces la servicii medicale, la informații de interes public, dreptul la muncă și la un trai decent,  la libera circulație, la libertatea exprimării.

În anul 2020 s-au produs mai multe evenimente care au contribuit la restrângerea spațiului democratic în Republica Moldova. Printre acestea nu pot fi trecute cu vederea atacurile și intimidările la adresa presei independente și a sectorului asociativ; procesul decizional netransparent și neparticipativ;  adoptarea în Parlament a unui set de acte legislative fără de respectarea procedurii legislative; perpetuarea și menținerea în spațiul public a discursului de ură; proces electoral cu multe nereguli;  menținerea unei justiții selective și impunitatea pentru unele încălcări ale drepturilor omului.

În 2020 nu au fost înregistrate progrese în ceea ce privește sporirea independenței și eficienței justiției, contracararea amenințărilor la adresa statului de drept. Probleme actuale atestate de către Avocații Poporului ce țin de realizarea dreptului la un proces echitabil sunt tergiversarea examinării cauzelor de către instanțele judecătorești; nivelul scăzut al calității serviciilor juridice, inclusiv a celor de asistență juridică garantată de stat; neasigurarea într-un termen rezonabil a traducerii actului/sentinței judecătorești; dezacordul cu deciziile/sentințele instanțelor judecătorești; încălcarea termenului de informare a părților despre deciziile emise de către instanțele judecătorești, motiv din care se pierd termenii de contestare, sau se ajunge la executare silita; impunitatea actorilor din sistemul de justiție care admit abateri.

La alegerile prezidențiale din anul 2020, cetățeni Republicii Moldova aflați peste hotarele țării au avut posibilitatea de a-și exprima dreptul la vot inclusiv în baza pașaportului cu termen de valabilitate expirat. Pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 au fost deschise mai multe secții de votare decât la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Cu toate acestea, numărul de secții de votare nu au fost suficiente, iar cetățenii stabiliți peste hotare au fost nevoiți să parcurgă distanțe foarte mari și să aștepte la cozi enorme pentru a-și exercita dreptul la vot. Este de apreciat  mărirea numărului de buletine de vot la secțiile de votare din străinătate de la 5000 la 10000 de buletine. Totuși, au fost înregistrate cazuri în care numărul buletinelor de vot nu a fost suficient.

În continuare rămâne o problemă asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități în secțiile de votare.

Scrutinul prezidențial care s-a desfășurat în anul 2020, deși recunoscut liber și democratic, a avut o campanie electorală foarte agresivă, în particular în turul doi de alegeri, cu discursuri de ură și chiar cu chemare la violențe.

Avocații Poporului consideră că pandemia COVID-19 a accentuat și mai mult necesitatea identificării și implementării unor alternative privind exercitarea dreptului la vot, cum ar fi votul electronic sau votul prin corespondență.

Cererile parvenite pe parcursul anului 2020 la Oficiul Avocatului Poporului cu referire la dreptul la muncă și protecția muncii au vizat aspecte privind concedierea sau suspendarea contractului de muncă; obligarea de către angajator de a semna cerere pentru concediu sau chiar demisie ș.a.

Starea de urgență, declarată în legătură cu pandemia cu COVID-19, a acutizat problemele existente până la declanșarea acesteia în domeniul protecției sociale. Criza sanitară a amplificat problemele deja existente în domeniul protecției și asistenței sociale, care, nefiind soluționate la timp prin măsuri adecvate, a condus la deteriorarea situației în domeniul drepturilor omului, accentuarea inegalității în societate și a afectat și mai mult persoanele vulnerabile. Atenuarea efectelor economice și sociale negative ale crizei pandemice a necesitat adoptarea, de urgență, a unui pachet de măsuri de ordin economic și social ca răspuns la provocările cauzate de pandemie.

Situația creată a impus intervenția Avocaților Poporului în mai multe cazuri cum ar fi imposibilitatea ridicării pensiei și altor prestații sociale pentru beneficiarii care nu dispun de carduri bancare, inclusiv pensionarii din stânga Nistrului, beneficiari de pensie din Republica Moldova (problemă soluționată prin Decizia CSE); dificultăți financiare ale familiilor social-vulnerabile cu copii; în localitățile aflate în carantină s-a constatat aprovizionarea defectuoasă cu medicamente, produse de primă necesitate; lipsa accesului la apă potabilă de calitate și alimentație adecvată în unele instituții medico-sanitare, în special în zonele rurale; neclarități privind acordarea indemnizației de carantină; imposibilitatea perfectării dosarului de pensionare pentru persoanele care în perioada stării de urgență au atins vârsta de pensionare care rezultă în imposibilitatea de a beneficia de polița de asigurare medicală ca persoane asigurate de către stat; neacordarea ajutorului de șomaj și subvențiilor deținătorilor de patentă[3].

Și domeniul protecției persoanelor cu dizabilității a fost grav afectat de pandemia COVID 19, care a scos la iveală costul uman și financiar al investițiilor slabe ale statului în serviciile de sănătate și protecție socială  în rândul grupurilor persoanelor cu dizabilități.

Avocații Poporului au fost sesizați privind diverse aspecte ale încălcării drepturilor pacientului la ocrotirea sănătății. De cele mai dese ori, au fost invocate reducerea sau amânarea spitalizărilor planificate, fapt care a dus la agravarea bolilor; accesul limitat la servicii de sănătate în rândul pacienților cu boli cronice; încălcarea dreptului la informare a pacientului; accesibilitatea redusă la preparatele medicamentoase pe piața farmaceutică din țară, pentru pacienții cu boli rare.

Anul 2020 a fost marcat de mai multe cazuri de presiuni și intimidări la adresa persoanelor care și-au exprimat în public opiniile lor critice referitoare la situația din țară, în particular legate de gestionarea crizei sanitare. Au fost înregistrate mai multe cazuri în care libertatea de opinie a fost îngrădită  prin încercările unor demnitari publici de a reduce la tăcere persoanele care au îndrăznit să-și exprime în public nemulțumirile față de condițiile din cadrul instituțiile medicale, lipsa echipamentelor de protecție, utilajelor medicale[4]. Mai multe cadre medicale au fost amenințate cu răzbunarea, concedierea și chiar cu dosare penale pentru dezvăluirile făcute despre situația pandemică și din instituțiile medicale[5].

Nici în 2020 nu s-a reușit adoptarea proiectului de modificare şi completare a pachetului de legi care conține recomandările Centrului pentru Jurnalism Independent, Asociației Presei Independente şi ale altor organizații neguvernamentale de media, privind operarea de modificări, inclusiv la Legea privind accesul la informație, Legea cu privire la libertatea de exprimare, Legea privind protecția datelor cu caracter personal.

În condițiile stării de urgență impuse de pandemia de coronavirus și, respectiv, măsurilor de restricție, situația victimelor violenței în familie s-a agravat și mai mult. Pe de o parte, izolarea, distanțarea socială, restricțiile privind libertatea de mișcare sunt condiții necesare evitării infectării cu COVID-19. Pe de altă parte, în aceste condiții, agresorii, fiind mai mult timp în același spațiu cu victima, le controlează și mai mult. În contextul pandemiei COVID 19, peste 90,4% de victime ale violenței în familie au fost femeile.[6]

Mai multe drepturi ale locuitorilor din regiunea transnistreană au fost limitate din cauza masurile impuse de autoritățile de facto în legătura cu prevenirea răspândirii virusului Covid-19. A fost restrâns dreptul la libera circulație a persoanelor care zilnic se deplasau de pe un mal pe altul al Nistrului pentru a merge la munca, pentru a beneficia de servicii medicale, pentru acces la bancomate etc. Dacă până la data de 16 martie 2020 la granița administrativă erau amplasate 24 de posturi neautorizate și 15 posturi ale Forțelor de Menținere a Păcii, atunci în perioada martie-iulie 2020 au fost amplasate unilateral de către Tiraspol alte 37 de posturi în jurul localităților aflate sub jurisdicția autorităților constituționale.

Dreptul la ocrotirea sănătății a fost încălcat din cauza îngrădirii dreptului la libera circulație,  locuitori din regiunea Transnistreană neavând acces la sistemul de asigurări obligatorii  de asistență medicală care acoperă costurile de tratare a afecțiunilor cauzate de apariția evenimentelor asigurate în care Guvernul Republicii Moldova acționează ca asigurat.

Nu a fost soluționată problema pensiilor și a prestaților sociale în localitățile administrative-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender. Nerealizarea dreptului la asistență și protecție socială rămâne a fi generată, în mare parte, de lipsa autorităților publice locale legale în raioanele de est ale țării.

Nici  în anul 2020 nu au fost soluționate problemele a celor 8 licee și gimnazii ce ține de dotarea acestor instituții de învățământ cu sedii care corespund cerințelor în procesul didactic și educațional.

Respectarea drepturilor copilului

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului consideră că și în anul 2020 nu au fost obținute progrese în domeniul respectării  drepturilor copilului. Mai mult, provocările din acest an, determinate de criza pandemică SARS-CoV-2, a accentuat lacunele existente și au evidențiat altele noi.

În primul rând, a fost afectat procesului educațional din cauza restricțiilor impuse pentru reducerea pericolului de contaminare și trecere la instruirea online. Procesul educațional la distanță a redus considerabil din calitatea instruirii elevilor, unii dintre ei nu au avut acces la studii din lipsa gadgeturilor sau insuficiența acestora în familiile cu mai mulți copii. Peste 30% din copii încadrați în sistemul educațional nu aveau posibilități pentru a participa la orele on-line deoarece nu aveau calculatoare sau telefoane mobile. O altă problemă, la momentul închiderii instituțiilor de învățământ, a fost lipsirea unor copii de singura masă pe care o primesc în fiecare zi, dar și cea legată de supravegherea copiilor la domiciliu de către adulți.

Procesului educațional la distanță a decurs anevoios și din motivul  pregătirii insuficiente sau în genere lipsa pregătirii necesare a cadrelor didactice pentru a presta activități didactice din cadrul procesului educațional de la distanță.

În condițiile pandemice și de educație la distanță a crescut numărul cazurilor de abandon temporar școlar, cele de exploatare a copiilor prin muncă, în special în timpul sezonului agricol. În perioada crizei sanitare a fost sistat în totalitate procesul educațional al copiilor cu necesități speciale care își fac studiile în instituțiile de învățământ specializate sau școli auxiliare, acestea fiind închise. Pentru copii cu nevoi speciale procesul educațional, în perioada lunilor martie – mai 2020,  a fost asigurat în exclusivitate de părinții lor.

Una din problemele identificate de Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, cu referire la asigurarea principiului de participare a copilului, în perioada anului 2020, a fost izolarea socială a copiilor care nu au acces la internet. Conform ultimelor sondaje prezentate de mai multe organizații inclusiv și autorități publice, peste 3000 de copii de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, rămân în continuare izolați de mediul social și educațional, deoarece nu au conexiune la internet.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului denotă încălcarea drepturilor copilului pe segmentul tratării virusului Covid-19 la copii lipsa de informații și lipsa accesului la informații. Astfel, din mai multe plângeri și apeluri telefonice parvenite în adresa Oficiului Avocatului Poporului, în special la începutul pandemiei, se atesta faptul că minorii erau constrânși și transportați la instituțiile medicale fără însoțitorii părinți/reprezentanți legali. Chiar și în cazul infectării tuturor membrilor familiei, copii erau separați de părinții și tratați în instituții medicale diferite. Mai grav, copiilor nu li se oferea informația necesară despre starea sănătății lor și a părinților, condițiile de internare și tratament, fapt care crea copiilor stare de anxietate și-i afecta psiho-emoțional.

O altă problemă, analizată de Avocatul Poporului pentru drepturile copilului în aspectul respectării dreptului la sănătate pe parcursul anului 2020 a fost respectarea dreptului la asistență medicală a copiilor care suferă de boli rare. Intervențiile pe acest segment sunt întârziate, iar legislația la acest capitol este imperfectă. Legislația națională nu conține noțiunea de „boală rară”, iar la nivel național lipsește un Program național privind controlul bolilor rare.

Prevenirea și combaterea torturii

În 2020, Ombudsmanul a primit peste 445 cereri de la deținuți ce conțin alegații de supunere la tratamente inumane și degradante din cauza condițiilor improprii de detenție: condiții necorespunzătoare de detenție; suprapopulare; hrană de calitate proastă și insuficientă; lipsa asistenței medicale eficiente (lipsa medicamentelor, lipsa medicilor de profil, a echipamentelor medicale), dureri dentare; igiena nesanitară (insectele parazitare, prezența murdăriei, lipsa paturilor, prezența rozătoarelor, lipsa ventilației corespunzătoare, accesul la lumina zilei, starea deplorabilă a veceurilor, condițiile murdare în camerele de baie; lipsa intimității la veceuri și la baie; (unele duc la îmbolnăvirea de TBC); încălzirea insuficientă în timpul iernii; relațiile dintre deținuți; tratamentul discriminatoriu, intimidare și hărțuire din partea administrației, etc.

Accesul avocaților la clienții aflați în detenție a fost în mare parte restricționat din cauza restricțiilor impuse în contextul crizei sanitare. Unii avocați au fost supuși la percheziții și intimidări sub pretextul respectării unor angajamente de protecție înainte și după întrevederile cu clienții deținuți. În același timp, reprezentanții organelor de forță și procurorii au avut acces fizic la preveniți și condamnați.

Problema supraaglomerării se menține, inclusiv din cauza faptului că unele instituții penitenciare nu pot asigura fizic plafonul de detenție minim, stabilit de normele CPT. În același timp, politicile statului sunt focusate mai mult pentru a menține populația penitenciară, decât în cea de depopulare sau reducere a plasării în detenție.

La situația din 31 decembrie 2020 au fost înregistrate 5242 plângeri depuse în instanța de judecată pentru detenția în condiții proaste ca urmare a aplicării mecanismului preventiv și compensator. În total, doar 200 deținuți au fost eliberați din detenție prin comasarea reducerii din pedeapsă cu liberarea condiționată (în 2019 – doar 53 deținuți eliberați). Cuantumul despăgubirilor bănești oferite deținuților constituie peste 2124504 lei.

Raportul integral îl puteți vedea AICI.

Cristina Pendea