Programul Național de reducere a poverii tuberculozei auditat de Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat, în cadrul unei ședințe, Raportul auditului performanței privind realizarea Programului Național de reducere a poverii tuberculozei.

Misiunea de audit a avut drept scop evaluarea eficienței, eficacității și economicității performanței implementării Programului Național și a impactului de reducere a poverii tuberculozei prin prevenirea și controlul maladiei, și asigurarea accesului la servicii calitative, centrate pe pacient. De asemenea, în cadrul auditului a fost evaluată funcționalitatea sistemului instituțional prin analiza nivelului de realizare de către părțile implicate a atribuțiilor, obiectivelor şi indicatorilor de progres stabiliți în Program, pentru perioada auditată 2017-2019 (I semestru).

Misiunea de audit a cuprins entitățile și procesele sistemice și complexe la toate nivelele, fiind colectate probe de la 24 de entități, cum ar fi: Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), Ministerul Justiției (MJ), Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Administrația Națională a Penitenciarilor, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, 3 instituții penitenciare, 13 Instituții Medico-Sanitare Publice (IMSP), Spitalul Clinic Municipal nr. 1, Maternitatea Municipală nr. 2, Departamentul Perinatologic, mun. Bălți.

Tuberculoza este o maladie socială, iar provocarea cea mai semnificativă în controlul acesteia, o constituie prezența fenomenului de transmitere a infecției, cu expunerea mediului înconjurător la riscuri de îmbolnăvire.

Bugetul Programului a fost estimat pentru toată durata de implementare în sumă de 3 miliarde 129 milioane lei. Având în vedere că acțiunile prioritare ale Programului cuprind accesul persoanelor la servicii de prevenire, diagnostic și tratament, cele mai semnificative cheltuieli în sumă de 2 miliarde 134 milioane lei, au fost puse pe seama Fondurilor de Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală.

Evaluarea nivelului de implementare a obiectivelor la diferite etape ale Programului relevă că populația din Republica Moldova nu a fost asigurată pe deplin cu măsuri eficace de reducere a poverii tuberculozei. Astfel, sistemul instituțional implicat în proces a fost afectat de un control intern insuficient, care nu a asigurat, în unele cazuri, accesul pacienților la servicii medicale.

La capitolul profilaxie, se atestă nivelul scăzut de vaccinare a copiilor din cadrul a 3 maternități, situație care nu asigură minimizarea riscurilor de sănătate și prevenirea infectării cu tuberculoză a 2260 copii.

Se relevă că, în procesul de vaccinare IMSP-urile nu au asigurat planificarea și administrarea eficientă a vaccinului, precum și monitorizarea factorilor de pierderi a vaccinurilor la nivelul recomandat. Această situație a determinat pierderi de vaccinuri în cantitate de 30 mii doze, în valoare de 65,0 mii lei, doze suficiente pentru vaccinarea a 15 mii nou-născuți.

Expunerea mediului înconjurător la riscuri de contaminare presupune intensificarea măsurilor de depistare precoce, în special în rândurile persoanelor predispuși infecției. Astfel, în vederea depistării active a tuberculozei, cadrul normativ stabilește obligativitatea efectuării radiografiei anuale a persoanelor cu risc sporit de infectare, iar persoanele din categoriile cu vigilență sporită vor fi examinate radiografic doar în cazul prezenței semnelor sugestive pentru tuberculoză.

Evaluările auditului au stabilit că instituțiile medicale (din aria de audit) nu au asigurat investigarea anuală a 644 persoane cu HIV și diabet zaharat, care sunt prioritar predispuși contaminării.

Totodată, a fost evaluat nivelul de efectuare a investigației la data luării în evidență. Astfel, din 194 persoane luate la evidența medicală în perioada auditată, doar 35 persoane (18 %) au fost examinate radiografic, fapt ce nu a asigurat identificarea precoce a tuberculozei în rândul persoanelor ce necesită vigilență sporită.

Identificarea și evidența persoanelor cu risc sporit de contaminare este responsabilitatea medicilor de familie. Astfel, potrivit informațiilor colectate, aceștia nu dețin date complete și suficiente cu privire la persoanele, care stau la evidența medicilor specialiști, prin ce nu s-a asigurat examinarea persoanelor în 3600 de cazuri.

Programul național, cât și Protocoalele clinice naționale, stabilesc necesitatea întreprinderii măsurilor de profilaxie și depistare a tuberculozei la momentul confirmării diagnosticului HIV, precum și în cazul când maladiile sunt asociate.

Potrivit probelor de audit, se relevă că doar 34 de persoane cu HIV din 221 au fost supuse investigațiilor în vederea diagnosticării tuberculozei, iar tratament profilactic a fost prescris pentru 9 persoane. Totodată, ca rezultat al analizei a 51 de fișe medicale ale pacienților cu co-infecția TB/HIV, s-a atestat accesul redus la tratament.

De menționat că, pentru pacienții din cadrul a 2 instituții medicale nu a fost posibil de evaluat realizarea investigațiilor, pe motivul lipsei informațiilor în documentația medicală a medicului infecționist. Aceste circumstanțe nu oferă posibilitatea evaluării realizării investigațiilor necesare, și nu asigură diminuarea riscurilor de sănătate în rândul persoanelor cu risc sporit de morbiditate.

Activitățile desfășurate de către auditori au relevat că preparatele medicale necesare pentru Programul național de reducere a poverii tuberculozei au fost achiziționate prin intermediul unei instituții internaționale. Se menționează că plățile în sumă de 107 milioane lei au fost achitate în avans, neavând indicată destinația concretă și nefiind divizată pe tipuri de Programe sau de cheltuieli.

Totodată, deși, scopul Programului a fost de a facilita și îmbunătăți accesul la medicamentele mai ieftine prevăzute în programele naționale de sănătate, evaluările auditorilor au stabilit că procesul de livrare, evidență și achitare a stocurilor de medicamente a fost unul ineficient, fragmentat, iar în unele cazuri, nu a atins indicii de economicitate și eficiență a mijloacelor financiare. Astfel, preparatele necesare în tratamentul persoanelor cu tuberculoză în valoare de 19,2 milioane lei au fost livrate cu întârzieri, iar unele preparate identice au fost livrate la prețuri diferite, în special majorate.

Tratamentul persoanelor cu tuberculoză este de lungă durată, iar întreruperea acestuia determină riscuri sporite de morbiditate pentru pacient și prezintă surse de infectare pentru mediul înconjurător.

Aderența și eficiența tratamentului ambulatoriu administrat se realizează prin acordarea suplimentelor alimentare și compensarea cheltuielilor pentru transport.

La capitolul asigurării complianței la tratament, verificările auditului au stabilit că produsele alimentare eliberate pacienților în sumă de 2,3 milioane lei nu au corespuns cerințelor recomandate prin:

• eliberarea produselor alimentare (în sumă de 680 mii lei) la prețuri mai mici comparativ cu cele contractate, prin ce nu se asigură calitatea produselor alimentare;
• achitarea produselor alimentare (în sumă de 620 mii lei), în lipsa indicării sortimentului și cantităților eliberate;
• eliberarea produselor alimentare (în sumă de 870,0 mii lei), care nu au fost contractate;
• planificarea și contractarea produselor alimentare care nu asigură norma zilnică calorică.

Acțiunile desfășurate de audit cu privire la nivelul de realizare a Programul în cadrul instituțiilor penitenciare, au stabilit că, nu au fost întreprinse măsuri suficiente de prevenire și reducere a tuberculozei.

Totodată, evaluările auditului au stabilit că 663 de pacienții cu tuberculoză nu au beneficiat de tichete alimentare și compensarea cheltuielilor pentru transport în sumă de 430 mii lei, ca rezultat al tergiversării procedurilor de achiziție, precum și din motivul informării insuficiente a pacienților.

Pe de altă parte, deși, instituțiile medicale asigură pacienții cu suplimente alimentare, verificările auditului au stabilit că persoanele cu tuberculoză nu au asigurat procurarea produselor alimentare prin valorificarea a 2500 de tichete alimentare (în sumă de 90,1 mii lei).

Instituțiile penitenciare nu au asigurat examinarea radiologică a 11000 de persoane din sistemul penitenciar la fiecare 6 luni de detenție. Se relevă că, potrivit probelor colectate în cadrul Penitenciarului nr.13 din mun. Chișinău, în perioada anului 2018 au fost investigate doar 201 persoane intrate în sistemul penitenciar, iar 2600 persoane nu au beneficiat de acest drept și nu au fost supuși examinărilor obligatorii.

Cu referire la stocurile de medicamente necesare în tratamentul persoanelor din cadrul sistemului penitenciar, se relevă că acestea nu au fost supuse evaluării regulamentare.

Astfel, s-a stabilit că procedura de inventariere desfășurată în anul 2017 de către Administrația Națională a Penitenciarilor a fost formală și nu a asigurat identificarea stocurilor de medicamente cu termenul de valabilitate expirat, ceea ce a determinat prejudicii în sumă de 185 mii lei, inclusiv cheltuieli suplimentare pentru nimicire.

Insuficiența măsurilor de examinare, precum și lipsa condițiilor necesare în locurile de detenție, creează premise favorabile pentru dezvoltarea și răspândirea tuberculozei în sistemul penitenciar.

Misiunea de audit a constat că acțiunile sistemului instituțional implicat în realizarea Programului Național de reducere a poverii tuberculozei au fost, în unele cazuri, ineficiente și nu au asigurat pe deplin accesul pacienților la servicii medicale de prevenire, depistare, diagnostic și tratament, prin aplicarea intervențiilor strategice centrate pe pacient. Aceste circumstanțe în cumul mențin riscul neatingerii pe deplin a obiectivului general al Programului.

Doina Secrieru