Procedurile de protecție specială a copiilor aflați în situație de risc, subiect prezentat în Comisia parlamentară de profil

Procedurile de protecție specială a copiilor aflați în situație de risc, subiect prezentat în Comisia parlamentară de profil

Rezultatele auditului conformității asupra procedurilor de protecție specială a copiilor aflați în situație de risc, aprobate prin  Hotărârea CCRM nr. 63 din 22 decembrie 2022 au fost prezentate de către auditorii Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), astăzi, 24 mai, în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP).

În context, Sergiu Știrbu, membru al CCRM și auditorii responsabili de misiunea de audit au relatat despre lacunele și deficiențele constatate în cadrul a 12 autorități tutelare teritoriale.

Potrivit datelor statistice, circa 60% din copiii din Republica Moldova trăiesc cu ambii părinți, iar 11% nu locuiesc cu niciunul dintre părinții biologici. Circa 28% de copii din țară trăiesc sub limita pragului sărăciei.

Potrivit datelor sistematizate de audit, în perioada 2019-2021, autoritățile tutelare teritoriale pentru protecția drepturilor copilului au asigurat plasamentul a circa 15 mii de copii, ceea ce denotă o evoluție în scădere. Numărul copiilor plasați în servicii de tip plasament în centre și case comunitare în evoluție, de asemenea, se diminuează, prioritate fiind acordate serviciilor sociale, prin care se menține copilul în mediu familial. Curtea de Conturi a constatat că, în cazul copiilor aflați în situație de risc, instituțiile statului au asigurat evaluarea, identificarea, plasarea și monitorizarea copiilor aflați în situație de risc, fiind identificate unele neconformități.

Astfel, auditul a relevat că Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) nu deține Registrul de stat al copiilor aflați în situație de risc și al copiilor separați de părinți, datele statistice fiind colectate de la Autoritățile Tutelare Locale, care dețin registre improvizate.

Curtea de Conturi a constatat nerespectarea cadrului legal și lipsa unei monitorizări eficiente din partea autorităților administrației publice locale (APL) în contextul asigurării cu locuințe sociale a copiilor orfani care au împlinit vârsta de majorat. Evaluarea situației în cadrul a 12 APL de nivelul I și II a stabilit că în anii 2019-2022, din 24 copii care au părăsit instituția de plasament la atingerea majoratului, doar la 8 tineri din cadrul a 3 autorități publice locale au primit spații locative. Se menționează că, în 9 APL de nivelul II, la 16 copii nici până în prezent nu le-au fost repartizate locuințe sociale. Nerealizarea regulamentară a atribuțiilor ce le revin a fost motivată de entități prin lipsa de spații locative disponibile.

Cadrul normativ privind adopția națională și internațională reglementează atribuțiile autorităților publice centrale, autorităților tutelare teritoriale la nivelul autorităților publice de rangul I și II. Conform datelor din Registrul de stat al adopției, în perioada anilor 2019-2022 au fost adoptați 305 copii, dintre care 282 copii prin procedura de adopție națională și 23 copii prin intermediul adopției internaționale.

Auditul a depistat neconformități în procesul de adopție a copiilor aflați in situație de risc, cum ar fi lipsa mecanismelor privind monitorizarea copiilor adoptați prin procedura de adopție națională și plecați cu părinții adoptați peste hotarele țării. 18 copii adoptați prin procedura adopției naționale au plecat cu părinții adoptatori peste hotarele țării, nefiind monitorizați post adopție de către autoritățile locale responsabile. Cadrul legal existent nu delimitează responsabilitățile autorităților naționale privind responsabilitatea față de monitorizarea acestor copii adoptați.

Tatiana Cunețchi, președinta Comisiei de control al finanțelor publice, a mulțumit Curții de Conturi pentru faptul că a abordat o temă atât de importantă pentru societate. Deputata a subliniat, că Ministerul Muncii și Protecției Sociale trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a remedia carențele constatate, inclusiv prin îmbunătățirea cadrului normativ.

Share