Principalele concluzii și constatări ale CCRM privind achizițiile publice în sistemul de sănătate

Principalele concluzii și constatări ale CCRM privind achizițiile publice în sistemul de sănătate

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat în cadrul unei ședințe a Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice (CCFP), Raportul auditului conformității achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) și la unele entități din subordine, precum și alte părți implicate, în anul 2019.

Principalele concluzii și constatări ale raportului de conformitate au fost prezentate de către Marina Covali, membru al CCRM și Violeta Golovin, șef al echipei de audit. Evaluările auditului s-au axat prioritar pe cheltuielile destinate domeniului sănătății, prin verificarea a 189 contracte de achiziții, în sumă de 456 milioane lei. Constatările auditului privind evaluarea desfășurării procedurilor de achiziții publice au stabilit neconformități în sumă de 39 milioane lei la etapa planificării, evaluării, atribuirii, executării și monitorizării achizițiilor în domeniul sănătății.

Auditul a stabilit neconformități la toate etapele procesului de achiziții publice. La etapa de planificare a achizițiilor publice, instituțiile auditate nu au asigurat evaluarea conformă a necesităților prioritare de bunuri, lucrări și servicii, bazate pe calcule și analize reale.

Instituțiile medicale au planificat și au înaintat necesități exagerate către Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, ceea ce a condiționat cheltuieli suplimentare. Auditul a constatat că necesitățile înaintate de către instituțiile medico-sanitare publice sunt, în unele cazuri, inexacte, formale și exagerate, care, ulterior, au generat neexecutarea contractului la unele poziții în proporție de 12%-54%.

Nerespectarea prevederilor normative a determinat divizarea achizițiilor publice prin încheierea unor contracte separate, în scopul aplicării altei proceduri de achiziție decât cea care urma a fi utilizată. Atribuirea contractelor de achiziții s-a efectuat cu acceptarea de către grupul de lucru a actelor justificative eronate, iar operatorul economic nu a fost inclus în lista de interdicție.

Cu referire la etapa de evaluare și selectare a ofertelor, se denotă că acest proces a fost afectat de neasigurarea imparțialității și obiectivității membrilor grupului de lucru, care au admis neconformități, în sumă de circa 7 milioane lei și au determinat utilizarea netransparentă a mijloacelor financiare publice.

Instituțiile medico-sanitare publice (IMSP) au acceptat cantități de medicamente cu termenul de valabilitate restant mai mic decât cel stabilit în contract. Utilajele procurate de către 4 instituții medicale (151,2 mii de lei) nu au fost utilizate conform destinației, fiind păstrate în depozite (1,5 ani).

Procesul de planificare, evaluare și includere a medicamentelor compensate a fost afectat de neconformități. Planificarea necorespunzătoare a necesităților de mijloace financiare pentru medicamentele compensate, care au fost aprobate în sume semnificative de 596,0 milioane lei, nu oferă date privind facilitarea acoperirii mai multor grupe de cetățeni care necesită compensarea medicamentelor.

De menționat, că printre subiecții auditului au fost Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Achiziții Publice, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, Instituțiile Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic, Institutul Mamei și Copilului, Spitalul Clinic Republican, Centrul Stomatologic Municipal de Copii, Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „Valentin Ignatenco”, Spitalul Raional Cimișlia, Centrul de Sănătate Hîncești.

În cadrul discuțiilor, Igor Munteanu, Președintele CCFP a lansat inițiativa de a organiza o ședință în care să fie examinat subiectul privind volumul de achiziții în perioada pandemică, dar și privind cheltuielile legate de achitarea indemnizațiilor lucrătorilor medicali, care s-au infectat cu noul coronavirus la locul de muncă și urmașilor personalului medical decedat în urma desfășurării activității medicale în lupta cu COVID-19.

Raport

Cristina Pendea

Share