Președintele Curții de Conturi a prezentat Rapoartele anuale ale CCRM pentru ultimii doi ani și Raportul de activitate 2019

Marian Lupu, Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), a prezentat, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, Raportul anual 2018 al Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public, Raportul anual 2019 al Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public, precum și Raportul de activitate al Curții de Conturi pe anul 2019.

La ședință au fost prezenți, de asemenea, membrii CCRM, Violeta Andrieș, Marina Covali, Petru Rotaru și Andrei Munteanu, care au participat la discuțiile pe marginea subiectelor sensibile, abordate de rapoartele CCRM, furnizând informații adiționale și precizările de rigoare, solicitate de deputați.

În perioada raportată, Curtea de Conturi și-a axat primordial eforturile pe auditul financiar obligatoriu asupra situațiilor financiare consolidate ale tuturor ministerelor și asupra executării celor trei bugete – bugetul de stat, BASS și FAOAM, a informat Marian Lupu.

Rezultatele misiunilor de audit financiar nu sunt deloc încurajatoare, a remarcat Președintele CCRM, și trebuie să pună în gardă managementul entităților publice, atât la nivel central, cât și la nivel local.

Misiunile de audit au constatat încă o fiabilitate limitată a informațiilor financiare, prezentate în rapoarte, care mențin, în continuare, riscul major de o posibilă pierdere a unor bunuri și proprietăți publice. Menținerea unei ponderi a opiniilor calificate pe parcursul a două cicluri de audit în proporție de circa 80% este un indicator foarte alarmant, care arată că, sistemul de evidență financiar-contabilă, sistemul de management financiar, administrarea resurselor bugetului țării, rămâne a fi, în continuare, o problemă, a constatat Marian Lupu.

În context, Președintele CCRM a accentuat necesitatea consolidării controlului intern managerial, responsabilizării personalului și asumării răspunderii pentru gestiunea finanțelor și proprietății publice, iar Guvernul urmează să revadă și să dezvolte cadrul regulator în materie de evidență și raportare în sectorul bugetar.

De asemenea, Marian Lupu a vorbit despre carențele de sistem procesului de deetatizare a proprietății publice, printre care: – absența evaluării activelor nete la valoarea lor de piață, modurile inadecvate de privatizare, acceptarea unor dosare incomplete, lipsa proceselor verbale ale comisiilor de privatizare, lipsa registrelor de evidență a cererilor și a contractelor încheiate, lipsa sau inacțiunea comisiilor de monitorizare în cazul concesiilor sau parteneriatelor publice-private. Cadrul legal la compartimentul deetatizare trebuie de revizuit și ajustat, deoarece există foarte multe lacune, prevederi legale incoerente, a recomandat Președintele CCRM.

Nu sunt clar definite, între autorități, responsabilitățile pentru gestionarea investițiilor capitale, iar an de an nu se respectă procesul includerii în buget a proiectelor de investiții capitale în bază de priorități, precum și se menține un grad foarte redus de executare a investițiilor capitale, a informat Marian Lupu.

Un alt domeniu problematic, în opinia Curții de Conturi, este domeniu achizițiilor publice. Volumul alocat pentru achiziții publice în bugetul de stat este unul impunător, iar domeniul rămâne a fi unul cu risc major de fraudă și utilizare ineficientă a banilor publici, a concluzionat Președintele CCRM. De asemenea, Marian Lupu a abordat și alte probleme sistemice, elucidate în rapoartele anuale ale Curții de Conturi.

Printre cauzele majore ale problemelor sistemice, Președintele CCRM a menționat imperfecțiunea cadrului legal și normativ-metodologic, lipsa de cadre și calificarea insuficientă  a cadrelor, în special, din domeniul financiar-contabil și TI, controlul intern managerial slab în cadrul instituțiilor statului.
De menționat că, la ședință au fost invitați, de asemenea, persoanele – cheie din cadrul entităților verificate, cum ar fi ministerele și unele entități publice.

După prezentarea rapoartelor Curții de Conturi, deputații au adresat un șir de întrebări reprezentanților Guvernului în exercițiu, pentru a primi comentarii și explicații pe marginea deficiențelor constatate de Curtea de Conturi.

Cristina Pendea