Precizările Viceprimarului de Chișinău privind accesibilitatea trecerilor pietonale subterane!

Viceprimarul Capitalei, Victor Chironda, pe o rețea socială, vine cu unele clarificări privind accesibilitatea trecerilor pietonale subterane din Chișinău, informează OFICIAL.

„Trebuie să pornim de la faptul că aceste treceri au fost proiectate și construite în perioada sovietică, în baza principiului priorității transportului motorizat. Așa era urbanismul sovietic: străzile erau proiectate cu centrare pe capacitatea de trafic și nu pe comoditatea pietonilor. De atunci prioritățile și abordările s-au schimbat, însă în majoritatea orașelor post-sovietice trecerile au rămas. În unele orașe ele au fost reparate și întreținute, în altele au degradat. Însă nicăieri ele nu au devenit mai comode și mai accesibile”, spune Chironda.

În cazul trecerilor pietonale subterane din Chișinău, când și-a propus să le repare, Chironda mai spune că Primăria a avut de ales dintre câteva opțiuni:

1. Reparația scărilor în forma inițială, fără amenajarea pantei. Pentru un om tînăr și în sănătos, 25-30 de trepte nu reprezintă mare impediment, dar oricum e inconfortabil. Pentru orcine are un cărucior/bicicletă/geantă sau pur și simplu are probleme cu genunchii treptele reprezintă o mare problemă;

2. Reparația scărilor cu amenajarea unei pante cu înclinația existentă. Da, este o pantă care contravine normelor și este preactic inaccesibilă pentru persoanele în cărucior cu rotile care se deplasează singure. Însă pe o astfel de pantă e mai ușor să ridici sau să cobori scările cu orice fel de cărucior, cu bicicleta sau chiar cu o geantă cu rotile. Pentru oamenii în vîrstă la fel, e mai simplu să ridice o pantă decît 25-30 de trepte;

3. Reparația scărilor cu amenajarea pantei de 8 grade, conform normelor. În așa situație panta trebuia să înceapă în subterană și să se termine la 30 de metri de trecere. Asa înseamnă intervenție în trotuare, pereți de sprijin și lucrări care care ar contravine oricăror norme de securitate dar ar costa milioane de lei. Întrebați orice arhitect sau constructor;

4. Reparația scărilor cu amenajarea ascensoarelor. Asta ar presupune că pentru fiecare trecere ar trebui 2 ascensoare (pe ambele părți ale străzii). Indiferent dacă sunt escalatoare, lifturi verticale sau lift-platformă, costurile unei astfel de instalații variză între 30-100 mii euro, plus costurile de exploatare (dispecer, electrician, reparații, etc). iar cei care zic că ”asta nu ar fi costat atît de mult” nu au idee despre ce vorbesc. Trebuie de menționat că pentru acest an au fost alocați zero lei în bugetul municipal pentru reparația trecerilor subterane.

Prin urmare, Viceprimarul spune că în această situația, unica soluție rațională a fost renovarea trecerilor pietonale subterane cu amenajare unei pante pentru a:

1. Asigura condiții decente în aceste treceri (curățenie, iluminare, scurgere pluvială);
2. Oferi un minimum de accesibilitate posibil în condițiile specificului tehnic al acestor construcții.

„În linii mai simple, deși e o mare greșeală de dezvoltare urbană, o trecere subterană cu trepte stabile, curată, iluminată și cu o pantă (prea abruptă) cu balustradă, e mai bine decît o trecere pietonală murdară, întunecată, cu trepte degradate, fără pantă în genere, fără balustradă și plină cu gherete. La fel e de menționat că aceste lucrări de reparație au costat bugetul municipal zero lei. Dar chiar și renovate fiind, trecerile pietonale oricum rămân a fi o mare problemă a orașului. Existența lor arată că orașul încă nu a trecut de la planificarea transpotului la planificarea mobilității urbane. Iar acest proces este unul îndelungat și dureros (vezi reacțiile șoferilor și inginerilor de drumuri)”, comunică Viceprimarul.

În același timp, el adaugă: „Viziunea primăriei pe termen lung este ca aceste treceri să fie închise, sau cel puțin, dublate cu treceri pietonale semaforizate la suprafață (ca în Budapesta, Praga, Varșovia și mai recent Moscova). Însă pentru asta este nevoie de timp și buget pentru lucrări de reproiectare a Schemelor de organizare a circulației rutiere apoi pentru lucrării de semaforizare, calmare a traficului și amenajare a trecerilor pietonale de suprafață. deja am planificat încluderea acestor lucrări în bugetul 2021. Iar după finalizarea și aprobarea noului Plan de Mobilitate Urbană, municipalitatea va putea, treptat, să renunțe la aceste reminiscențe ale urbanismului centrat pe automobil și să ofere condiții mai comode și mai sigure pentru pietoni, bicicliști și persoane cu mobilitate redusă”, a conchis Victor Chironda.

Mihaela Rotari