Opinie: “Pâinea a fost transformată într-un important factor politic, iar acesta a neglijat în totalitate natura economică reală a acestui proiect”

Opinie: “Pâinea a fost transformată într-un important factor politic, iar acesta a neglijat în totalitate natura economică reală a acestui proiect”

“Partidele aflate la guvernare au făcut uz de toate mijloacele pentru a evita creşterea preţurilor. Pâinea a fost transformată într-un important factor politic, iar acesta a neglijat în totalitate natura economică reală a acestui proiect“, despre aceasta spune  jurnalistul Constantin Olteanu într-un material pentru www.absnews.md .

Olteanu menționează că,  dacă creşterea tarifelor, devalorizarea monedei, majorarea preţului la făină ar fi fost însoţită de mici ajustări de preţuri la pâine, pe 15 august s-ar fi operat cu majorări mult mai nesemnificative şi mult mai uşor de suportat pentru populaţie.

“Însă singurii care au înţeles şi care şi-ar fi dorit lucrul acesta au fost şi sunt brutarii. Tot ei însă sunt cei de care nu depinde nimic. Lor şi s-a cerut doar să producă şi să asigure ţara cu pâine. Nu i-a întrebat nimeni cât costă făina, câtă energie electrică trece prin contoarele fabricii, în ce condiţii lucrează angajaţii de aici. Li s-a cerut pâine. Bună şi ieftină. Pâine şi impozite. Absolut totul în strictă conformitate cu legea. Toate drumurile să treacă prin contabilitate. Să ţină la vedere absolut toate actele normative, toate actele legislative. Dacă li s-a cerut făină fortificată, să fie făină fortificată. Indiferent de costuri suplimentare. Dacă li s-a cerut pâine de 1,50 lei, să fie de 1,50 lei. Indiferent de costurile reale şi chiar dacă această pâine socială genera efecte doar în platformele electorale ale unor formaţiuni politice şi în bilanţul contabil al întreprinderii”, spune jurnalistul.

El crede că, ajustarea preţurilor care s-a operat pe 15 august poate fi considerată drept o pernă de oxigen pentru întreaga industrie de panificaţie din Moldova.
“Amânarea “pentru altă dată” a unor asemenea intervenţii trebuia să aibă ca finalitate falimentarea ireversibilă a marilor produceri de pâine, inclusiv, falimentarea “Franzeluţei”. Aceleaşi schimbări din 15 august, au declanşat însă o întreagă avalanşă de ţipete care par să fie orchestrate din unul şi acelaşi punct. Unele posturi TV nu au întârziat să pună pe sticlă opinii din stradă cu oameni care plâng şi care “nu ştiu cum vor trăi mai departe”. Reporterii care cer păreri nu ştiu cât a costat şi cât costă pâinea. Calitatea mea de jurnalist îmi ajută să înţeleg foarte bine modul în care se dau pe sticlă aceste opinii. De multe ori, imparţialitatea jurnaliştilor ţine doar de domeniul teoriei şi ea nu iese deloc dintre coperţile manualelor de jurnalism“,  se mai spune în articol.

Olteanu menționează că,  unii jurnaliști  și analiști se fac să nu înțeleagă realitatea, iar instituțiile precum cele preocupate de respectarea legilor concurenţei se fac “atente” la modul în care s-au schimbat preţurile.

“Mă întreb: “Ce înseamnă totuşi concurenţă?” E respectată sau nu concurenţa atunci când micii producători au mână liberă să stabilească preţurile pe care şi le doresc”, iar alţii, Franzeluţa” bunăoară, e ţinută în chingile unor politici sociale demolatoare şi începe să-şi concedieze angajaţii, să închidă fabrici, să vândă parcul de automobile? Experţii în politici şi în economie chiar nu au nici o părere despre o asemenea situaţie. Că nu i-am prea auzit comentând şi nu s-au prea împiedicat de camere de filmat apărute “întâmplător pe stradă”. Şi despre concurenţă: respectarea ei trebuie să aibă la celălalt capăt al acestui efort, zic trebuie să aibă şi pine sau se poate şi fără ea? “, se întreabă jurnalistul.

Olteanu  face și o recomandare pentru autorități de a identifica categoriile de persoane în baza unor criterii clare şi într-un context de maximă transparenţă şi legalitate care s-ar putea bucura de suport lunar.

“Vechiul mecanism – pâinea socială – este unul care nu are nici un efect benefic în zona social-vulnerabilului, dar care ameninţă buna funcţionare a producerilor de pâine. În general, credem că pâinea ca atare, este un produs eminamente social şi nu e deloc corect să credem că social înseamnă ieftin. Social, înseamnă de fapt, o masă cu pâine pe ea şi cu oameni în jurul ei. Oamenii care ştiu cum se creşte, cum se face şi ce înseamnă să nu o poţi avea“, conchide jurnalistul.

Mihaela Rotari

Share