O cronică realizată de Eugenia Tofan

O cronică riguroasă, întocmită din „interiorul” forului științific din Republica Moldova, a văzut de curând lumina tiparului. E vorba despre volumul „Academia de Științe a Moldovei (2009-2021): Sinteză cronologică ilustrată cronologică ilustrată”, autoarea căruia este cercetătorul științific Eugenia Tofan, Șeful Serviciului de Presă al AȘM.

În virtutea funcției pe care o deține autoarea, ea a urmărit pas cu pas, întreaga activitate a vieții științifice academice din Republica Moldova, reflectând evenimentele de rezonanță, fapte, inovații, elaborări științifice, manifestări științifice și culturale, exemple de recunoaștere națională și internațională a AȘM, forului științific suprem din Republica Moldova, a unor personalități din domeniu, chiar dacă rolul său era doar de ascultător și observator.

„După câțiva ani de activitate, care se rezuma adesea la 12-14 ore pe zi, am înțeles că preocupările oamenilor de știință și cultură depășesc sfera ca atare a cercetării și inovării și se află în conexiune directă cu pulsul vieții economice, politice, culturale, spirituale etc. Fiind în activitate din anul 2009, am realizat la un moment dat că se adună foarte multă și variată informație atât despre forul științific suprem, cât și despre personalitățile notorii din domeniile de cercetare care fac, de fapt, istoria științei, implicit istoria recentă a Republicii Moldova. Și, dintr-o perspectivă istorică, m-am gândit că aceasta ar putea prezenta interes.

Este scoasă în evidență importanța evenimențialului prin prisma fixării esențialului, a ceea ce s-a considerat că merită a fi reținut în memoria colectivă și care va rămâne netriat pe parcursul timpului. Unele informații, bineînțeles, au rezistat, rezistă și vor rezista în timp, altele pot fi considerate percepții ale momentului, în care au fost scrise. Adică, aici ar putea fi valabilă expresia – așa s-a gândit și acționat atunci. Cu toate acestea, m-am străduit să prezint informația cu acuratețe, acesta constituind de fapt principiul meu de lucru de care m-am ghidat și asta fac până în prezent”, a menționat Eugenia Tofan.

Potrivit spuselor sale, un loc aparte a fost acordat personalităților notorii din domeniul științei și culturii, în mod special, membrilor Academiei. Cronica vieții științifice evidențiază relațiile de cooperare ale AȘM cu instituțiile științifice naționale și internaționale.

„Un loc special îl ocupă informațiile ce reflectă acțiunile savanților la stabilirea adevărului științific despre limba și istoria română, dar și cele ce vizează domenii, precum agricultura, inclusiv seceta care s-a abătut în ultimii ani, securitatea energetică, sănătatea și, mai nou, situația pandemică cu care ne confruntăm deja doi ani, precum și participarea cercetătorilor la diverse emisiuni Radio/TV, unde au abordat științific subiectele și s-au pronunțat asupra problemelor stringente ale momentului. Volumul conține  informații despre reuniunile științifice ale Academiei de Științe a Moldovei cu Academia Română, apogeul constituindu-l Sesiunea comună a celor două academii, dedicată Centenarului Marii Uniri, care s-a desfășurat la Chișinău și Iași.

În perioada de referință mai mulți membri ai Academia de Științe a Moldovei au devenit membri ai Academiei Române și viceversa. În semn de profundă gratitudine pentru contribuția deosebită la consolidarea relațiilor inter-academice, membri de onoare ai AȘM au devenit personalități precum: academicienii Eugen Simion, Victor Spinei, Cristian Hera,  Bogdan C. Simionescu, Irinel Popescu, Ionel Haiduc, Viorel Barbu, Bogdan C. Simionescu, Ioan Aurel Pop,  Marius Andruh, Constantin Ionescu-Târgoviște ș.a.”, a subliniat autoarea.

Totodată, Eugenia Tofan ne-a împărtășit că în volum este prezentată ascensiunea și perturbațiile ce au avut loc și au fost, generate de mult cunoscuta și mult discutata reformă, la care a fost supusă Academia de Științe. Astfel, în lucrare sunt reflectate și momente de declin pentru Academia de Științe, începând cu anul 2017, și anume cel legat de transmiterea institutelor de cercetare de sub egida Academiei, în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (acum Ministerul Educației și Cercetării) sau, mai exact, prin diferite ministere de profil, dar și unele acțiuni și tentative de a întoarce institutele sub umbrela AȘM.

O semnificație aparte o are și participarea, cu prelegeri publice, a Laureaților Premiului Nobel din diferite domenii la „Săptămâna Științei” (7-12 iunie 2021) dedicată aniversării a 60-a a AȘM și 75-a a institutelor de cercetare de tip academic.

„Am ales modul de sinteză cronologică de prezentare, pentru că aceasta constituie o bază de documentare care valorifică sursele de informare din Arhiva Academiei de Științe a Moldovei, Serviciul de Presă al AȘM, din site-urile instituțiilor de cercetări științifice, din pliantele de la diferite manifestări, participări de visu la evenimentele descrise. Evident această bază ulterior se poate extinde”, spune scriitoarea.

Pe parcursul celor 12 ani de muncă asiduă, șefa Serviciului de Presă al AȘM a avut parte de susținerea mai multor academicieni.

„Mulțumirile mele și întreaga recunoștință se îndreaptă către coordonatorii volumului: academicianul Mihai Cimpoi, consultant științific, academicianul Mircea Bologa, academicianul Teodor Furdui, referenții științifici, care nu doar au venit cu observații și recomandări pertinente, dar mi-au oferit susținerea lor necondiționată și o încurajare constantă pe tot parcursul procesului de lucru. Un cuvânt aparte de mulțumire am pentru dr. Ion Xenofontov, care s- angajat într-o dificilă misiune de a fi redactor științific și care, de asemenea, a parcurs cu mine tot drumul anevoios al creației, căci bucurii au fost mai puține, dacă sincer. Mulțumesc întregii echipe de redactori, lectori, design și machetare care s-au implicat. Vin cu toată gratitudinea, considerația și recunoștința către academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreședintele Academiei Române, grație căruia, de fapt, a devenit posibilă această apariție la Editura Academiei Române”, a mărturisit Eugenia Tofan.

Autoarea afirmă că, volumul este adresat cercetătorilor științifici, factorilor de decizie din sfera științei și inovării, precum și tuturor celor interesați de problemele cercetării academice din Republica Moldova în context național și internațional.

Materialul textual este însoțit de surse iconografice executate de către însăși  Eugenia Tofan, dar și elemente din arhiva Academiei. Volumul are 664 de pagini și a apărut cu susținerea Academiei Române.

Doina Buruiană