Moldovenii, pentru a fi fericiți au nevoie de 16 300 de lei și nu ar pleca din țară dacă ar primi un salariu de 17 500 lei

Moldovenii, pentru a fi fericiți au nevoie de 16300 de lei, iar dacă ar primi un salariu de 17500 lei nu ar pleca peste hotare. Moldovenii, dacă ar câștiga cu 70% mai mult decât câștigă în prezent, nu ar pleca din țară. În 2017, așteptările lor financiare erau de două ori mai mari. În prezent, salariul care se plătește în Republica Moldova se apropie de așteptările oamenilor. Sunt declarații făcute vineri, 21 iunie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, unde a prezentat datele unui sondaj de opinie, realizat în luna mai, 2024, de către CBS Research, unde IDIS „Viitorul” a comandat câteva întrebări la care să primească răspunsuri.

Moldovenii, fiind întrebați, lunar, de câți bani ar avea nevoie ca să fie fericiți, 23,6% au răspuns că le trebuie între 5 și 10 mii de lei, fiind vorba în mare parte de pensionari, care au dintre cele mai mici venituri. Alții 20,3% au menționat suma de 10-15 mii de lei; 18,4% – 15-20 de mii de lei; 13,5% – 20-25 de mii de lei; 10,9% – peste 30 de mii de lei; 5,7% – nu au știut ce să răspundă; 4,1% – până la 5 mii de lei, iar 3,4% – 25-30 de mii de lei. „Acești 4,1% dintre oameni cred că sunt într-o situație extrem de proastă dacă ei spun că dacă vor avea 5 mii de lei ar fi fericiți”, a spus Veaceslav Ioniță.

În funcție de gen, bărbații au menționat că ar avea nevoie de 18 mii de lei lunar pentru a fi fericiți, iar femeile – de 14900 de lei. O diferență de 20%. Media națională fiind de 16300 de lei.

Pe grupe de vârstă: tinerii de la 18 la 29 de ani au menționat că le trebuie 18700 de lei pe lună pentru a fi fericit. Cei cu vârsta cuprinsă între 30-44 de ani – au nevoie de 20600 de lei/lunar; moldovenii de la 45-59 de ani – de 16900 de lei/lunar; iar vârstnicii de 60+ – de 10400 de lei pe lună.

După locul de trai: cei din mediul urban, unde atât salariile, dar și costurile sunt mai mari, au menționat că le-ar trebui 19 mii de lei pe lună pentru a fi fericiți; iar cei din mediul rural – de 14 mii de lei/lunar.

După nivelul de studii: cei cu studii medii incomplete au menționat că ar fi bine să aibă lunar 15 mii de lei pentru a fi fericiți; moldovenii cu studii medii generale spun că sunt necesari 14 mii de lei pe lună pentru a fi fericiți; cei cu studii profesional-tehnice – 13500 lei/lunar; cu studii superioare – 20500  lei. „Cei cu studii superioare au așteptări financiare mai mari cu 30% față de ceilalți”, a declarat expertul.

După statutul economic: cei economic activi, care lucrează au menționat cifrat de 19900 de lei ca fiind necesitățile lor lunare, iar cei economic inactivi – 13 mii de lei/lunar. „Pentru a fi fericit, cel care lucrează are nevoie de un salariu de două ori mai mare decât salariul mediu pe economie”, potrivit economistului.

După limba de comunicare: vorbitorii de limba română au menționat cifra de 15900 de lei pe lună pentru a fi fericiți, iar vorbitorii de limba rusă sau alte limbi – 17400 de lei/lunar pentru a fi fericiți.

Care ar trebui să fie salariul unui angajat ca acesta să nu plece peste hotare. În 2017, salariul dorit pentru a nu pleca era de 10480 de lei, iar salariul mediu pe economie era de 4564 de lei. În 2019: salariul dorit pentru a nu pleca era de 11740 de lei, iar salariul mediu pe economie – 6010 lei. În 2021: salariul dorit pentru a nu emigra – 14540 de lei, iar salariul mediu pe economie – 7635 de lei. 2024, semestrul I: salariul dorit – 17500 de lei, salariul mediu pe economie – 10880 de lei. „În 2017 așteptările erau de două ori mai mari. În prezent, salariul se apropie de așteptările salariale ale oamenilor. Diferența dintre așteptări și salariul real primit nu este atât de mare”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Salariul mediu în Republica Moldova și zona euro. Analistul economic a afirmat că în 2000, salariul mediu în Republica Moldova era de 36 de euro pe lună, iar în zona euro – de 1245 de euro/lunar. O discrepanță salarială de 35,1 ori. În 2005: în Republica Moldova – 84 de euro/lunar, iar în zona euro – 1408 euro/lunar. O discrepanță de 16,8 ori. 2010: în Republica Moldova – 181 euro/lunar, zona euro – 1588 euro/lunar. O discrepanță de 8,8 ori. 2015: în Republica Moldova – 217 de euro/lunar, zona euro – 1688 euro/lunar. O discrepanță de 7,8 ori. 2020: în Republica Moldova – 402 euro/lunar, zona euro – 1845 euro/lunar. O discrepanță de 4,6 ori. 2024, estimativ: salariul mediu în Republica Moldova – 724 euro/lunar, zona euro – 2310 euro/lunar. O discrepanță de 3,2 ori. „În anii 2000 moldovenii care plecau peste hotare plecau la un salariu de 20 de ori mai mare decât în Republica Moldova. Treptat, în zona euro, deoarece bunăstarea cetățenilor era ridicată, nu a crescut atât de semnificativ salariul mediu pe economie. Timp de 24 de ani, salariul în Republica Moldova a crescut cu un ritm de 10 ori mai mare decât în zona euro”, a constatat expertul.

Migrația. În perioada 2001/2005, media anuală a migrației a fost de 1,53%; între 2006/2010 – 0,83%; 2011/2015 – 0,72%; 2016/2020 – 1,45%; 2021-2023 – 2,65%. „Presiunea migrației rămâne una foarte mare. În ultimii doi ani se înregistrează al treilea cel mai mare val al migrației din istoria Republicii Moldova. În prezent, se înregistrează 2,8% migrația anuală. Drama nu este că pleacă oamenii din țară, drama este că pleacă tinerii. Chiar dacă în Republica Moldova salariile au crescut, aceasta nu a influențat dorința oamenilor de a migra”, a spus analistul economic.

Fiind întrebați respondenții despre cine câștigă mai mult în familie: în cazul a 49,2% dintre familii – soțul câștigă mai mult; 28,3% – soția; 16,5% – ambii egal; 5,1% – alți membri; 1% – nu au răspuns.

După sexul respondentului: 64,8% dintre respondenții care au răspuns că soțul câștigă mai mult erau bărbați, iar 35,9% erau femei. 41,4% dintre respondenții/respondentele care au răspuns că soția câștigă mai mult erau femei și 12,8% erau bărbați. 16,9% dintre respondenții bărbați și 16,2% dintre respondentele femei au menționat că ambii parteneri câștigă egal. 4,3% dintre respondenții bărbați și 5,7% dintre respondentele femei au zis că alți membri ai familiei, alții decât soția sau soțul, câștigă mai mult. Nu au dorit să răspundă cine câștigă mai mult 1,2% bărbați și 0,8% femei. „Diferența sa observat la ceea ce au spus bărbații și ceea ce au spus femeile. Tind să cred că bărbații nu vor să recunoască faptul că soția câștigă mai mult, iar soțiile, de multe ori, posibil, că oleacă exagerează. Dar cel mai bine se vede că bărbații nu vor să recunoască că soția câștigă mai mult”, a menționat economistul.

Referitor la cine gestionează banii în familie: 22,1% dintre respondenți/respondente au menționat că soțul mai mult; 30,8% – soția mai mult; 41,7% – ambii egal; 4,8% –alți membri, iar 0,6% –nu au răspuns.

Cine gestionează banii în familie, după sexul respondentului: soțul mai mult – 37,7% erau bărbați, 8,9% au fost femei; soția mai mult – 45,9% au fost femei, 13,1% erau bărbați; ambii egal – 43,4% bărbați, 40,3% femei; alți membri – 5% bărbați, 4,6% femei; nu au răspuns – 0,8% bărbați, 0,3% femei.

Cine câștigă mai mult și cine gestionează banii din familie? Atunci când soțul câștigă mai mult: în 41,9% dintre cazuri bărbați gestionează mai mult banii, în 13,8% – femeile, 44,3% – ambii. Atunci când soția câștigă mai mult: 2,7% dintre cazuri bărbați gestionează mai mult banii, 73,4% – femeile, 23,9% – ambii. Atunci când ambii câștigă la fel: în 4,6% dintre cazuri bărbați gestionează mai mult banii, 16,7% – femeile, 78,7% – ambii.