Istoria Grădinii Zoologice din Chișinău!

În fiecare an, pe data de 9 august se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor. Marcată anual, această zi este dovada interesului pe care comunitatea internaţională îl acordă conservării biodiversităţii.

Rolul grădinilor zoologice constă în furnizarea informaţiei asupra vieţuitoarelor sălbatice, promovarea protecţiei mediului, conservarea naturii, a speciilor rare şi a celor pe cale de dispariţie. Parcurile, de asemenea, joacă un rol deosebit de important în conservarea biodiversităţii, dar şi în educaţia de mediu şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei.
În ţara noastră există mai multe rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, un parc naţional, parcuri naturale, monumente ale naturii, rezervaţie a biosferei, sit Ramsar (zone umede de importanţă naţională), sit al patrimoniului mondial natural.
Grădina Zoologică din Chişinău a fost fondată la 9 mai 1978 de către autorităţile locale ale oraşului şi este unica din ţară. În plan ştiinţific activitatea Grădinii Zoologice este coordonată de Academia de Ştiinţe a Moldovei, iar în plan metodic de Ministerul Mediului.
Iniţial, Grădina Zoologică număra doar 60 de specii de animale. În prezent colecţia instituţiei numără 725 de exemplare, care include 165 de specii ale faunei de pe toate continentele, cu excepţia Antarctidei, inclusiv animale rare şi ameninţate cu dispariţia, incluse în Cartea Roşie Internaţională (muflonul european, tigrul bengalez, tharul de Himalaia, leopardul zăpezilor, leul, ţapul cu coarne elicoidale, codalbul, pelicanul creţ, jaguarul negru etc. ) şi în Cartea Roşie a Republicii Moldova (acvila de stepă, lebăda cântătoare, lebăda cucuiată, egreta mare etc).
Convenţia Diversităţii Biologice (CDB) recunoaşte că grădinile zoologice trebuie să joace un rol important în conservarea biodiversităţii prin managementul ex-situ şi înmulţirea speciilor ameninţate cu dispariţia în ţările de origine.
Odată cu dezvoltarea oraşelor, intensificarea industrializării şi sporirea traficului rutier, crearea zonelor verzi şi gestionarea mai bună a celor existente a devenit un imperativ al urbanismului modern. Ele înfrumuseţează locul de viaţă şi de muncă, îmbracă într-o haină vegetală atractivă cadrul arhitectural al oraşelor, contribuind la ameliorarea microclimatului, purificând atmosfera de praf şi substanţe nocive, furnizeazând oxigenul necesar vieţii, constituind în acelaşi timp un mediu estetic pentru recrearea oamenilor.
Toţi ne bucurăm de beneficiile aduse de parcuri şi grădini zoologice astfel că toţi suntem responsabili de protejarea lor. Fiecare parc şi loc în care ne petrecem timpul liber şi ne aduce mai aproape de natură trebuie înainte de toate respectat.
În prezent, zona verde a municipiului Chişinău este constituită din 10 parcuri silvice, 6 parcuri, 4 grădini publice şi 31 de scuaruri. În total, ele ocupă circa 3500 ha. Cele mai importante parcuri din Chişinău sunt:
– Parcul „Dendrariu” din mun. Chişinău, care a fost creat în anul 1973, fiindu-i atribuit un lot de pământ cu suprafaţa de 83 ha în partea de vest a oraşului. Parcul Dendrariu reprezintă suprafeţe terestre şi acvatice în limitele cărora sunt create în mod artificial colecţii de arbori şi arbuşti cu specii autohtone şi exotice. Actualmente, genofondul parcului „Dendrariu” este reprezentat prin 1820 de taxoni, dintre care 1300 de taxoni de arbori şi arbuşti şi 520 taxoni de plante floricole, inclusiv trandafiri.
– Grădina Publică „Ştefan cel Mare” – locul preferat pentru odihnă, plimbări, întâlniri pentru locuitorii Chişinăului de toate vârstele. Acesta a fost amenajat în 1818, pe o suprafaţă de 7 hectare. Punctele de atracţie ale grădinii sunt cele patru havuzuri. Până azi, s-au mai păstrat doar câţiva copaci care au o vârstă de peste 170 ani. Este unul dintre cele mai vechi modele de arhitectură peisajeră din Basarabia, cate timp de peste jumătate de secol a fost reconstruit de mai multe ori.
Sub aspect botanic, Grădina publică „Ştefan cel Mare” cuprinde o varietate de peste 50 de specii de arbori, arbuşti, liane, unele dintre ele considerate rare, precum cedrul, bunducul canadian, ienupărul virginian etc. Totodată, şapte arbori sunt protejaţi de stat ca monumente ale naturii: 3 duzi albi, vârsta cărora este estimată la circa 85 de ani şi 4 cedri de California.
– Scuarul Catedralei este situat în centrul oraşului, din partea de sud-vest se alipeşte Pieţei Marii Adunări Naţionale. Fiind întemeiat în anul 1836, ocupă o suprafaţă de 9 hectare. Parcul are 8 intrări, de la care pornesc alei drepte spre spaţiul liber din faţa catedralei „Naşterea Domnului”.
– Grădina publică „Alunelul” este amplasată în zona de vest a oraşului pe o suprafaţă de 11 ha. A fost fondată la începutul anilor ’60 ai secolului trecut, pe locul sectorului vechi al cimitirului evreiesc. Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin: salcâm, tei, pin, castan, plop piramidal, mesteacăn şi stejar.
– Parcul Valea Morilor este situat in partea de sud-vest a oraşului Chişinău, fiind fondat în anul 1950 într-un spaţiu pitoresc de 120 ha, cu relief inedit, din care face parte şi râuleţul Durleşti. Parcul are 4 intrări. La intrarea centrală, reprezentată de o scară etajată, atrag atenţia 6 pini negri, protejaţi de stat ca monumente ale naturii, vârsta lor depăşind 100 de ani. Fitodiversitatea parcului este reprezentată prin circa 50 de specii de arbori şi arbuşti: stejar, pin, salcâm alb, mesteacăn, sofora japoneză etc.
– Parcul Valea Trandafirilor este un parc situat în sect. Botanica. Parcul se întinde pe o suprafață de 145 de hectare, dintre care 9 hectare – suprafață de apă. A fost amenajat în 1968 pe un teritoriu deluros, cultivat cu trandafiri, fiind trase numeroase alei și îndiguite malurile apelor.
La marginea parcului, lîngă str. Trandafirilor, se află Memorialul victimelor de la Cernobîl și un parc de distracție, unicul din Chișinău în care funcționează o roată panoramică.
– Parcul silvic Râşcani este situat în partea de nord-est a oraşului, în preajma sectoarelor Râşcani şi Ciocana. Parcul a fost fondat în anul 1970 în baza unui masiv natural de pădure. Predomină specii de arbori autohtone: salcâmul alb, teiul argintiu, plopul piramidal, salcia.
– Parcul silvic la Izvor este situat în partea de nord-vest a oraşului. Are o suprafaţă de 163 hectare, fiind fondat în anul 1972. Speciile principale de copaci: arţar, salcâm, mesteacăn, plop.
Chişinăul este una dintre capitalele europene cu cele mai multe zone verzi.
Ministerul Mediului manifestă o permanentă preocupare pentru conservarea biodiversităţii biologice şi peisajere şi consideră că toţi membrii societăţii ar trebuie să se implice în luarea deciziilor de mediu, în comun să dezvoltăm o viziune de consumaţie corectă, pentru ca satisfacerea necesităţilor vitale ale prezentului să nu compromită calitatea vieţii generaţiilor viitoare.

Mihaela Rotari