Fabricile de textile din RM se confruntă cu deficiențe bugetare, în urma efectelor COVID-19. Iată ce solicitări au!

Fabricile de textile din R. Moldova se confruntă cu deficiențe bugetare serioase în urma efectelor negative ale pandemiei cu virusul COVID-19, transmite OFICIAL.

Potrivit unui comunicat de presă al Asociației Patronale din Industria Ușoară, comenzile din sectorul industriei textile s-au redus substanțial cu până la 35-60%, în special comerțul cu bunuri destinate piețelor de desfacere din Romania, Italia, Spania și Franța. Multe fabrici din sectorul industriei ușoare au întârzieri de livrări, ceea ce a redus substanțial volumul de producție, iar productivitatea deja a fost afectată cu cel puțin 15-30%. Chiriile pentru comerțul cu bunuri din sectorul industriei ușoare sunt destul de costisitoare, iar în contextul stopării definitive a producției, companiile nu vor avea capacitatea să onoreze aceste costuri.

„Chiar dacă peste o lună-două, o parte din angajatori ar putea reveni la serviciu, afacerile autohtone mici, start-up-urile, designerii moldoveni, businessurile de producție „Made in Moldova” („Fabricat in Moldova”), vor fi primele printre cele mai lovite, poate până la lichidarea lor completă, deoarece vor ajunge la incapacitate de plată a salariilor, taxelor și chiriilor magazinelor, confruntându-se timp de o perioadă îndelungată cu o scădere severă a vânzărilor, deoarece colecțiile de primăvară au fost fabricate într-o cantitate mult mai mică, iar întârzierile în furnizarea de țesături și accesorii (în special din China și Italia) și, ulterior, închiderea hotarelor și sistarea activității de producere au împiedicat fabricile să îndeplinească contractele de fabricație la timp”, se spune în comunicat.

În acest context, Asociația propune spre examinare adoptarea unor măsuri:

„1.     Acordarea unor ajutoare de stat pentru taxele salariale pentru firmele aflate in dificultate din sectorul industriei ușoare prin crearea unui fond de stat special, prin accesarea asistenței financiare oferite din partea BERD-ului și a partenerilor de dezvoltare sau utilizarea unor mijloace financiare din Fondul de rezervă a statului.

2.     Scutirea de plată a tuturor taxelor aferente achitării concediilor angajaților pentru un termen de 3 luni, sau reeșalonarea impozitelor aferente plăților salariale pentru perioada de carantină; Aplicarea unor măsuri compensatorii de ordin financiar pentru acoperirea salariilor.

3.     Amânarea termenului de plată a impozitelor, minim 60 de zile din data declarării sau reeșalonarea plăților și a impozitului pe venit;

4.     Amânarea la plată a creditelor bancare pentru persoane juridice afectate de criza pe un termen de 60 de zile.

5.     Băncile ar trebui să ofere instrumente prin care clienții afectați de scăderea dramatică a vânzărilor să beneficieze de o reeșalonare a împrumuturilor, iar achitarea creditelor să înceapă peste o perioadă de timp. Astfel s-ar evita apariția unui nou vârf al insolvențelor deoarece companiile nu vor avea de ales pentru a recurge la o astfel de operațiune.

6.     Furnizorii majori de utilități – apa, gaze, telefonie mobilă – trebuie să ofere anumite instrumente facilitare prin care plățile să se efectueze pe perioade mai lungi de timp, in cazul in care un client (persoana juridică) realizează căderea vânzărilor.

7.     Agenții economici care reușesc să achite taxele și impozitele lunare la timp sau acei furnizori economici care fac angajări suplimentare sau atrag investiții străine trebuie să beneficieze de reduceri fiscale importante;

8.     Companiile care nu vor concedia personalul trebuie să beneficieze de credite fiscale până plătesc ratele și impozitele de stat, care ar trebui calculate in această perioadă fără dobânzi și penalități.

9.     Acordarea de împrumuturi pentru companiile care au fost incluse într-o listă a celor furnizori economici afectați cu dobânda zero pentru întreprinderile aflate în dificultate.

10.   Decretarea „stării de urgență naționale”, care ar putea fi utilizată de către producătorul autohton în favoarea sa, în relațiile contractuale cu companiile străine, față de care nu poate onora obligațiunile la timp, aplicând clauza de salvgardare din sistemul mondial de comerț”, se mai spune în comunicat.

Cristina Parfeni