De ce uităm ceea ce am citit și cum să împiedicăm asta

Ți s-a întâmplat vreodată să citești o carte, iar peste o lună abia să-ți amintești subiectul? Este o situație familiară? Există totuși oameni cu o memorie impecabilă, fotografică, care-și amintesc foarte bine tematica cărții, dar aceștia sunt puțini. Pentru majoritatea dintre noi lectura seamănă cu o cadă, apa căreia se scurge, lăsând în urmă doar bulele de săpun. Deci, cum păstrăm informația despre cele citite? Cercetătorii au descoperit cauzele acestui fenomen și cum putem lupta cu el.

Primul sfat: Citiți mai puțin

Oamenii primesc în fiecare zi un flux mare de informație, mult mai mare decât este în stare să rețină creierul nostru. Niște cercetători din SUA au calculat, în 2009, că un american se cionește zilnic cu 100.000 de cuvinte (n.r. se echivalează cu volumul a două cărți!) și prea puține șanse că acest număr s-a micșorat în timp. În majoritatea cazurilor această cantitate de cuvinte o primim prin intermediul telefonului și calculatorului.

Un alt studiu condus de cercetătorii de la Universitatea Melbourne a demonstrat că oamenii care privesc mai multe show-uri televizate săptămânal sunt predispuși să uite mult mai repede informația, decât cei care privesc un singur show pe săptămână. Spectatorii răspundeau la întrebările despre show imediat după vizionare, iar apoi, tot la aceleași întrebări, peste o lună, repetând același experiment și peste 140 de zile. Cei care privesc des televizorul, peste 4 luni, n-au mai fost în stare să povestească coerent despre subiectul show-ului, comparativ cu cei care se uită la televizor o singură dată pe săptămână. Același lucru se întâmplă și cu lecturile.

Pornind de la această premisă, apare primul sfat paradoxal de a citi mai puțin. Pentru a memora mai bine cărțile, citiți moderat. Încercați să alegeți cărțile pe sprânceană și reduceți timpul petrecut pe site-uri și rețele de socializare.

 Al doilea sfat: Povestiți cele citite în primele 24 de ore

Psihologul german Hermann Ebbinghaus a descoperit ceea ce el numește curba învățării. Această curbă scade imediat în intensitate în primele 24 de ore, după ce am învățat ceva nou. Fără eforturi speciale, 80% din informațiile noi pe care le consumați zilnic le veți uita până mâine. Al doilea sfat ar fi să încercați să povestiți cuiva lucrurile importante și interesante în primele 24 de ore și aceste cunoștințe se vor sedimenta în creier. Puteți apela la prieteni, familie sau scrieți pe rețelele de socializare.

Al treilea sfat: Schimbați ambianța

Mulți dintre cititori iubesc să se retragă în casă pe patul/fotoliul preferat și să bea un ceai în timp ce se bucură de o carte. Totuși, dacă vei citi de fiecare dată în aceeași ambianță, vei memora cele citite mai puțin. Informația primită în locuri și circumstanțe diferite nu se amestecă în cap și se absoarbe mai bine. Deci, al treilea sfat este să schimbați ambianța. Se mai recomandă să citiți cu pauze. Varianta optimă este câte jumătate de oră. Pauzele vă ajut să memorați mai bine.

Al patrulea sfat: Scăpați de cărțile citite

Când suntem siguri că ne putem întoarce în orice moment la o carte, creierul nu mai consideră necesar să păstreze informația. Important pentru el este locul unde se află cartea. Aceeași cercetători de la Universitatea Melbourne numesc asta efectul memoriei exterioare și leagă memoria slabă de dezvoltatea sectorului IT. Prin urmare, dacă nu vom avea acces non-stop la informație, vom memora mai bine lucrurile noi. Sfatul cu numărul patru, în măsura posibilităților, este să încercați să scăpați de cărțile deja citite. Le puteți dărui cuiva sau împrumuta. În așa mod creierul va fi conștient că această carte nu va fi întotdeauna alături.

Al cincilea sfat: Faceți notițe

Sfatul cu numărul cinci, pentru o mai bună memorare, este să încercați să faceți notițe pe câmpuri. Psihologii ne sigură că astfel informația se asimilează mai eficient.

Al șaselea sfat: Definiți în prealabil scopul lecturii

Iar cel mai important sfat, oferit de Peter Kump, autorul cărții Breakthrough Rapid Reading, este să ne acordăm întrebarea, înainte de lectură, de ce avem nevoie s-o citim. Care este lucrul cel mai important pentru mine din cele scrise? Ce-mi doresc să memorez și pe cât timp? Răspundeți concret la întrebări. Cu astfel de sugestii creierul va fi apt să înțeleagă în ce regiuni ale creierului trebuie să stocheze informația.

sursa: haibun.md