Curtea de Conturi atestă deficiențe în utilizarea banilor publici pentru infrastructura drumurilor

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 20 iulie curent, a examinat în cadrul unei ședințe online Raportul auditului conformității utilizării de către unitățile administrativ-teritoriale a transferurilor din bugetul de stat destinate pentru infrastructura drumurilor, informează OFICIAL.

Auditul a avut drept scop de a oferi o asigurare rezonabilă asupra evaluării conformității utilizării de către unitățile administrativ-teritoriale (UAT) a transferurilor din bugetul de stat.

Conform Legii fondului rutier şi Legii privind finanțele publice sunt stabilite noi reguli de planificare şi repartizare a alocațiilor din fondul rutier pentru infrastructura drumurilor. Astfel, principalele destinații ale mijloacelor Fondului rutier sunt întreținerea, reparația şi reconstrucția drumurilor publice naționale și locale.

Sumele transferurilor cu destinație specială către bugetele locale de nivelul I pentru infrastructura drumurilor comunale şi a străzilor sunt calculate proporțional numărului populației prezente în teritoriul UAT la data de 1 ianuarie, prezentat de către Biroul National de Statistică (BNS), precum şi în baza volumului estimat în cuantum de 50% al încasărilor din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova. Funcționalitatea sistemului de administrare a resurselor destinate pentru infrastructura drumurilor nu este asigurată conform unui cadru uniform de execuție și raportare, fapt ce permite în unele cazuri utilizarea resurselor contrar cerințelor normative, iar gestiunea fondurilor publice și patrimoniale este defectuoasă.

Executarea de cheltuieli în total pentru infrastructura drumurilor a constituit 988,6 mil. lei sau cu 33,0 mil. lei mai puțin față de suma alocată de 1.0 mld. lei, dintre care: 211,5 mil. lei sau 20,7% au revenit drumurilor publice din UTA de nivelul II Găgăuzia, mun. Chișinău și Bălți; 527,6 mil. lei sau 51,6% – bugetelor raionale; 282,8 mil. lei sau 27,7 % – pentru primăriile centrelor raionale și sătești.

Cheltuielile totale executate la nivel consolidat, înregistrate de autoritățile publice locale la grupa „Gospodăria drumurilor” au constituit 2,0 mld. lei, dintre care 1,3 mld. lei sau 65,8% reprezintă cheltuieli curente.

„Monitorizarea selectivă a procesului de administrare a resurselor financiare și patrimoniale, deficiențele în activitățile de achiziții publice și lipsa pârghiilor de constrângere au constituit factorii de bază, care au condiționat neconformitățile constatate, cu efecte păguboase asupra intereselor publice”, comunică reprezentanții CCRM.

Sursa mai declară că autoritățile publice centrale (APC) și autoritățile publice locale (APL) nu au dispus de informații veridice privind străzile, drumurile locale și raionale, calitatea și starea lor. APL de nivelul II raportează lungimea totală a drumurilor de interes raional de 3564,6 km, dintre care 48,2 la sută sau 1718,4 km constituie drumuri din beton, asfalt și ciment. Consiliile Raionale Soroca și Cimișlia au prezentat date către BNS în diminuare cu 13,4 km. Conform datelor Ministerului Economiei și Infrastructurii, ce au servit ca bază pentru calcularea transferurilor cu destinație specială, lungimea drumurilor raionale constituie 3592,9 km sau cu 30,6 km mai mult ca datele raportate de către APL de nivel II către BNS, inclusiv la 14 autorități cu 42,0 km mai puțin și la 12 cu 72,6 km mai mult. Nu sunt efectuate lucrări de investigare a rețelei de drumuri publice, inclusiv de precizare a lungimii acestora, cu corelarea a acestor date la formula de calcul a transferurilor. „Autoritățile raionale nu dețin o bază documentară pentru aceste obiective, inclusiv ce ține de pașapoartele tehnice și rapoartele de evaluare tehnică, fișe de evidență a mijloacelor fixe și alte date informaționale etc”, susțin cei de la CCRM.

Strategia de întreținere a drumurilor este un punct de pornire și un element esențial al gestiunii rețelei rutiere, ce permite realizarea planificării anuale sau pe durate mai lungi. Auditul relevă că o asemenea planificare strategică nu este adoptată de nici un Consiliu raional.

Autoritățile publice sunt responsabile direct și nemijlocit, pe lângă obligațiunile asumate de antreprenor, privind tehnologiile aplicate, și de calitatea și prețurile estimate pentru lucrările de construcții.

„Grupul de lucru pentru achiziții publice din cadrul Consiliului Raional Cahul a determinat incorect obiectul achiziției expus la licitație și a indicat neregulamentar achiziționarea serviciilor, în loc de lucrări de întreținere periodică și reparație a drumurilor estimată la 22,0 mil. lei, fapt ce a dus în eroare participanții la licitație. Potrivit datelor sistemului informațional cazuri similare se constată la 4 Consilii raionale: Briceni, Rezina, Cimișlia, Criuleni, contractele de achiziție atribuite fiind în valoare de 22,8 mil.lei”, se arată în comunicatul CCRM.

Auditul atestă că, procesul de monitorizare de către autoritățile APL a termenelor perioadei de garanție pentru fiecare obiect contractual este unul deficient, deoarece nu sunt respectate prevederile regulamentare, iar perfectarea proceselor-verbale de Comisiile de recepție finală au un caracter formal, nefiind întocmite corespunzător și nefiind anexate documentele examinate, iar post-garanția odată cu recepția la terminarea lucrărilor de-facto devine una definitivă, lipsind condițiile obligatorii de monitorizare din partea APL.

Auditul a constatat că, nici o APL de nivelul I și II auditată, prin Comisia de recepție finală, nu a examinat în mod obligatoriu Concluzia investitorului privind comportarea construcțiilor şi instalațiilor aferente acestora în exploatare în perioada de garanție, inclusiv viciile depistate şi remedierea lor.

Consiliile raionale nu au asigurat înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra terenurilor aferente drumurilor de 3564,6 km. Astfel, 9 Consilii raionale auditate nu au asigurat contabilizarea conformă a bunurilor aferente drumurilor raionale, precum: 69 de poduri (cu lungimea mai mare de 10 m), podețe – 839, pavilioane – 133, indicatoare rutiere – 2191 unități și plantații rutiere – 61054 de arbori.

APL, ca administratori de drum, nu dețin o evidență în detaliu a indicatoarelor sau a altor dispozitive speciale amplasate în ampriza drumurilor din administrare. Doar în anii 2019-2020 de 8 Consilii raionale și o primărie au fost efectuate cheltuieli de 812,8 mii lei, fără documentarea privind deteriorarea, furtul și instalarea unor indicatoare pe porțiuni noi, prin înscrierea concretă a sectoarelor de drum acolo unde au fost montate sau anexarea schemelor de amplasare etc.

În contractele de antrepriză încheiate de 6 Consilii raionale: Călărași, Fălești, Cahul, Hîncești, Căușeni, Soroca și 2 primării ale mun. Hîncești și or. Călărași, precum şi în procesele-verbale de recepție a lucrărilor executate, s-a constatat că cheltuielile aferente lucrărilor în sumă totală de 5,4 mil. lei nu sunt justificate prin înscrierea concretă a sectoarelor de drum.

Curtea de Conturi concluzionează că evaluarea procesului de administrare a resurselor financiare aferente infrastructurii drumurilor de către autoritățile publice de nivelul întâi și de nivelul doi, relevă neconformități la planificarea programelor de lucrări de întreținere și reparație a drumurilor, neconcordanțe cu prevederile strategiilor din domeniu, precum și neconformități la estimarea și la planificarea obiectivelor de achiziții, la etapele de atribuire, de executare și de monitorizare a contractelor de antrepriză, cu raportarea  rezultatelor de comportare a construcțiilor.

Aspectele menționate ale activității autorităților în domeniul utilizării fondurilor publice destinate infrastructurii drumurilor necesită îmbunătățiri, pentru a spori transparența și eficiența utilizării mijloacelor financiare publice.

Mihaela Rotari