Curtea de Conturi a auditat situațiile financiare ale Consiliului Superior al Magistraturii

Curtea de Conturi a auditat situațiile financiare ale Consiliului Superior al Magistraturii

Proiectul raportului auditului situațiilor financiare consolidate ale Consiliului Superior al Magistraturii încheiate la 31 decembrie 2017 a fost examinat în cadrul ședinței Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) din 29 noiembrie curent.

Consiliul Superior al Magistraturii este autoritate judecătorească independentă, formată în vederea organizării și funcționării sistemului judecătoresc și este garantul independenței autorității judecătorești.

Sistemul judecătoresc al Republicii Moldova este constituit din următoarele instanțe judecătorești:

• Curtea Supremă de Justiție, care este organul suprem al puterii judecătorești;

• Curțile de apel;

• Judecătoriile.

Misiunea de audit a avut drept scop de a testa, sub toate aspectele semnificative, dacă raportul financiar consolidat al Consiliului Superior al Magistraturii prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil și, în ansamblul său, nu conțin denaturări semnificative, fiind supusă auditării perioada anului 2017.

Patrimoniul gestionat de către Consiliul Superior al Magistraturii și instanțele judecătorești aparține în totalitate statului și, în aspectul existenței și componenței materiale, a constituit la finele anului 2017 – 351,0 mil. lei. Finanțarea activității se efectuează din contul alocațiilor bugetului de stat, precum și al veniturilor administrate, în conformitate cu legislația în vigoare. Bugetul Consiliului Superior al Magistraturii și al instanțelor judecătorești este parte integrantă a bugetului de stat.

În perioada auditată sistemul judecătoresc al Republicii Moldova a fost supus reorganizării structurale, fiind fuzionate prin contopire unele entități din cadrul acestuia. Urmare reorganizării, actualmente funcționează 20 de instanțe judecătorești, din 51 instanțe existente anterior.

Urmare reorganizărilor respective, au fost efectuate tranzacțiile de primire-predare a activelor, care, potrivit probelor de audit colectate, au fost contabilizate necorespunzător, ceea ce a condiționat majorarea veniturilor și cheltuielilor în valoare de 51,4 mil. lei sau cca 11% din totalul veniturilor consolidate și cca 13% din totalul cheltuitelor consolidate, fiind denaturate informațiile respective din situațiile financiare consolidate supuse auditului.

Totodată, activitățile de audit desfășurate au relevat multiple incoerențe între informațiile privind patrimoniu gestionat, prezentate, și drepturile patrimoniale înregistrate asupra acestuia, formate inclusiv în urma reorganizărilor menționate. În contextul dat se denotă următoarele:

  • Deși drepturile de proprietate asupra unor bunuri imobile (clădiri cu valoarea inițială de 33,8 mil. lei) aparțin entităților auditate, aceste bunuri imobile sunt ținute la bilanțul Ministerului Justiției al Republicii Moldova și transmise în comodat entităților în cauză, fapt ce denaturează informațiile aferente bunurilor imobile în situațiile financiare consolidate;
  • Neînregistrarea în evidența contabilă a loturilor de teren cu suprafața totală de 2,8 ha cu valoarea de cca 3,6 mil. lei, din care pentru 4 loturi de teren cu suprafața totală de 0,79 ha nu au fost înregistrate drepturile de proprietate, ceea ce a condiționat denaturarea informațiilor din situațiile financiare consolidate în aspectul terenurilor gestionate.

Anterior, Curtea de Conturi a realizat misiuni de audit în unele entități, precum Curtea de Apel Chișinău, Curtea de Apel Bălți, Curtea de Apel Economică și Judecătoriile: Buiucani, Centru, Ciocana, Rîșcani din mun. Chișinău, Judecătoria Bălți, Judecătoria Strășeni, Judecătoria Orhei, Judecătoria Soroca, Judecătoria Hîncești etc. Au fost înaintate cerințele și recomandările tangențiale eliminării deficiențelor depistate, precum și remedierii situațiilor constatate. Auditul a evaluat gradul de implementare a cerințelor și recomandărilor respective, remarcând nivelul înalt de realizare a acestora.

Totodată, pe parcursul misiunii de audit, au fost întreprinse și unele măsuri de remediere a deficiențelor constatate, și anume:

  • Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat uniformizarea metodelor și procedeelor de consolidare a rapoartelor financiare individuale, precum și a ajustat prevederile politicilor contabile prin stabilirea criteriilor clare de clasificare a mijloacelor fixe.
  • Entitatea care nu a asigurat organizarea corespunzătoare a evidenței contabile a lansat restabilirea evidenței contabile, documente primare contabile fiind sintetizate în note de contabilitate respective.

Mihaela Rotari 

Share