Curtea de Conturi a auditat rapoartele financiare ale MAEIE

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat, la data de 17 mai rezultatele auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) încheiate la 31 decembrie 2023.

Scopul misiunii a constat în oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene încheiate la 31 decembrie 2023 prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, și în ansamblul lor, nu conțin denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori.

MAEIE, în comun cu cele 44 misiuni diplomatice și oficii consulare din subordine, în anul de referință a fost responsabili de realizarea politicilor în domeniul afacerilor externe și integrării europene. Patrimoniul gestionat de către Minister și aceste instituții, la finele anului 2023 a constituit 414,3 mil. lei, veniturile efective raportate au însumat 486,3 mil. lei iar cheltuielile – 484,1 mil. lei. Sursa de finanțare a cheltuielilor revine preponderent resurselor generale de la bugetul de stat.

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2023, pentru realizarea obiectivelor și desfășurarea activităților operaționale, MAEIE i-au fost aprobate alocații în cuantum de 506,6 mil.lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 524,4 mil.lei. Executarea de casă față de planul precizat s-a realizat la nivel de 92%.

În opinia Curții de Conturi, cu excepția unor aspecte care au stat la baza formulării opiniei cu rezerve, Rapoartele financiare consolidate ale MAEIE încheiate la 31.12.2023 sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Astfel, potrivit verificărilor de audit, unele imobile sunt reflectate în evidența contabilă la valori diminuate comparativ cu valorile reale ale acestor imobile. Normele metodologice aferente raportării financiare prevăd că entitățile trebuie să reevalueze valoarea patrimoniului deținut în scopul determinării valorii juste a acestuia, ținând-se cont de utilitatea bunurilor, starea lor şi prețul de piață. La fel, reevaluarea se efectuează în alte situații prevăzute de cadrul normativ, o dată la 5 ani, bunurile fiind reevaluate la valoarea estimată în baza extrasului din registrul bunurilor imobile.

În context, auditul a constatat că, în cazul Reprezentanței Permanente a Republicii Moldova pe lângă ONU și Ambasadei țării în SUA, în evidența contabilă erau înregistrate clădiri cu valoarea de bilanț zero lei și, respectiv 0,4  mil. lei. Concomitent, conform datelor extraselor prezentate anual de instituțiile de resort a țării de reședință a misiunilor diplomatice, prețul de piață a acestor imobile se cifra la suma totală de 38,6 mil. lei. Discrepanțe semnificative între valorile înregistrate în evidența contabilă comparativ cu cele de piață se constatată și în cazul terenurilor aferente sediilor acestor două misiuni diplomatice. Ca urmare, valoarea raportată a soldului grupei de conturi „Clădiri” a fost subevaluată cu suma de 38,2 mil. lei, iar a grupei de conturi „Terenuri” cu 96,5 mil. lei.

Concomitent, echipa de audit a fost limitată în a se exprima asupra plenitudinii datelor raportate de către alte opt instituții diplomatice aferente valorii bunurilor imobile gestionate, întrucât instituțiile nu dețin date cadastrale privind valoarea justă a acestor bunuri.

Pe lângă deficiențele care au influențat opinia de audit, Curtea de Conturi a depistat și alte nereguli care necesită atenție din partea entității auditate.

Una din situațiile problematice se referă la veniturile acumulate din servicii în domeniul înregistrării și evidenței populației. Misiunile diplomatice subordonate MAE, anual, prestează servicii de acest gen, veniturile acumulate fiind ulterior transferate la conturile Agenției Servicii Publice (ASP). Concomitent, costurile suportate de către misiunile diplomatice pentru achitarea serviciilor de curierat și a comisioanelor bancare sunt achitate din contul bugetului de stat. Se menționează că situația creată în mare parte a fost condiționată de lipsa statuării în Acordul interinstituțional încheiat între MAE și ASP a unei clauze care ar puncta din contul cărei entități urmează a fi suportate  cheltuielile menționate. În anul 2023, pentru plata comisioanelor bancare apărute la transferarea mijloacelor financiare către ASP, instituțiile diplomatice a suportat cheltuieli bugetare suplimentare de circa 215 mii lei. Situația creată a fost constatată de Curtea de Conturi încă în anul 2021, însă până la etapa actuală nu au fost adoptate decizii privind soluționarea acesteia.

De asemenea, Curtea de Conturi a constatat că, la finele anului 2023, instituțiile serviciului diplomatic ale Ministerului înregistrau o datorie față de ASP în sumă de 16,1 mil. lei. Cea mai semnificativă sumă a soldului de mijloace bănești se înregistrează în conturile de decontare ale Ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă, și care constituie 13,7 mil. lei. Având în vedere trendul crescător al mijloacelor financiare acumulate în conturile instituției diplomatice menționate, Curtea de Conturi accentuează necesitatea conjugării eforturilor entităților responsabile (MAE, ASP, Ministerul Finanțelor), pentru identificarea unor soluții optime privind transferul soldului de mijloace bănești în conturile ASP.

În vederea remedierii carențelor și problemelor constatate, Curtea de Conturi a înaintat 17 recomandări de audit care urmează a fi implementate de entitățile auditate.