Curtea de Conturi a auditat executarea bugetului de stat pentru anul 2024

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2024.

Scopul misiunii de audit public extern a constat în oferirea unei asigurări rezonabile, precum că, Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2024 nu conține, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea opiniei de audit la componenta executarea de casă.

Potrivit Raportului Guvernului, parametrii precizați a bugetului de stat au fost realizați:

la venituri în proporție de 99,9% sau circa 66,9 miliarde lei,
la cheltuieli și activele nefinanciare în proporție de 97,5%, sau circa 80,1 miliarde lei.
Exercițiul bugetar pe anul 2024 s-a încheiat cu un deficit de circa 13,1 miliarde lei, sau cu 2,5 miliarde lei mai puțin decât deficitul precizat.

Sursele de finanțare a deficitului s-au format, preponderent, din datorii interne și împrumuturi externe.

În rezultatul executării de casă a bugetului de stat, soldurile mijloacelor bănești, la 31 decembrie 2024, au constituit 6,1 miliarde lei, înregistrând o creștere de 2,7 miliarde lei față de anul precedent. Pe componente, soldurile s-au repartizat astfel: 5,2 miliarde lei la componenta de bază și 0,9 miliarde lei pentru proiecte finanțate din surse externe.

Cu referire la veniturile Bugetului de stat

Veniturile Bugetului de Stat în anul 2024 au fost executate la nivelul celor precizate, înregistrând o ușoară creștere față de anul precedent. Pe parcursul anului, veniturile au fost modificate de două ori, în urma revizuirii indicatorilor macroeconomici și în funcție de dinamica încasărilor. Impozitele și taxele au constituit principala sursă de venit, reprezentând 90,9% din total (60,9 miliarde lei). Dintre acestea, cele mai importante categorii au fost: taxa pe valoare adăugată – 49,7% (33,3 miliarde lei), impozitul pe venit – 17,7% (11,8 miliarde lei) și accizele – 17,1% (11,4 miliarde lei).

Auditul relevă că unele deficiențe identificate și comunicate în rapoartele anterioare ale Curții de Conturi privind administrarea veniturilor bugetului de stat persistă și în perioada auditată.

Astfel, Serviciul Fiscal de Stat (SFS), desemnat în calitate de administrator de venituri pentru unele plăți și taxe provenite din prestarea serviciilor publice și aplicarea amenzilor, și sancțiunilor de către autoritățile statului, nu a asigurat controlul asupra virării integrale și în termen a veniturilor respective. În consecință, în evidența organului fiscal figurează doar plățile încasate, fără a fi înregistrate sumele calculate sau restanțele aferente acestora. Ca urmare, auditul menționează:

Deși SFS a fost desemnat de Ministerul Finanțelor ca administrator pentru 9 coduri economice, cadrul normativ nu stabilește clar modul de calcul, încasare, urmărire, control și raportare a acestor plăți către bugetul de stat. Conform datelor din Raportul privind executarea bugetului de stat, veniturile aferente acestor coduri se ridică la circa 1 miliard de lei;
Potrivit datelor prezentate de unele autorități și instituții bugetare, restanțele la amenzi și sancțiuni înregistrate la 31 decembrie 2024 constituiau aproximativ 686,2 milioane lei. Această sumă nu a fost raportată de către SFS, deși instituția este desemnată ca administrator pentru aceste tipuri de venituri.
O altă problemă reiterată ține de lipsa interconectării între Sistemul Informațional „Registrul de evidență a contravențiilor” (gestionat de Ministerul Afacerilor Interne) și Sistemul Informațional Automatizat „Registrul amenzilor contravenționale” (gestionat de SFS). Lipsa schimbului de date între aceste sisteme afectează plenitudinea informațiilor raportate și evidențiate.
Un alt aspect menționat de către audit ține de evidența și raportarea ajutoarelor umanitare recepționate și redistribuite de autoritățile publice responsabile. Organul central de specialitate al administrației publice, abilitat să elaboreze, să promoveze și să asigure realizarea politicii statului privind recepționarea și distribuirea ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova este Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Urmare a evaluărilor efectuate, s-a constatat că nu sunt elaborate și coordonate, împreună cu Ministerul Finanțelor și Biroul Național de Statistică, formulare standardizate care să asigure plenitudinea datelor. Prin urmare, au fost constatate devieri de 0,9 milioane lei între datele raportate de Serviciul Vamal și cele ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Cu referire la cheltuielile Bugetului de Stat

Compartimentul „Acțiuni generale” continuă să înregistreze cea mai semnificativă pondere în totalul cheltuielilor și a constituit 47,8 miliarde lei, sau circa 60% din total, iar cheltuielile aferente autorităților bugetare, per ansamblu, au însumat 32,2 miliarde lei, ceea ce a constituit 40% din totalul cheltuielilor executate.

Transferurile de la bugetul de stat au inclus:

19,5 miliarde lei către bugetele unităților administrativ-teritoriale (executate în proporție de 98,8%);
17,3 miliarde lei către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (executate în proporție de 98,3%);
6,9 miliarde lei către Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (executate integral).
Auditul menționează că deficiențele sistemice în planificarea, gestionarea și executarea investițiilor capitale persistă și în anul 2024.

Pentru anul 2024, alocațiile destinate investițiilor capitale au fost aprobate în sumă de 1,9 miliarde lei pentru implementarea a 64 proiecte de investiții. Urmare a modificărilor operate la legea bugetară anuală, au fost excluse 25 proiecte de investiții capitale în sumă de 607,2 mil. lei, ceea ce reprezintă 31,9% din totalul mijloacelor financiare aprobate. Totodată, au fost incluse spre finanțare alte 10 proiecte de investiții capitale în sumă de 260,8 mil. lei.

Acest fapt indică existența unor deficiențe în procesul de planificare a cheltuielilor privind investițiile capitale, generate de excluderea/modificarea unui număr semnificativ de proiecte, nivel redus de executare a cheltuielilor în unele instituții, ce poate afecta eficiența utilizării resurselor publice.

Nivelul de valorificare a surselor externe s-a realizat în proporție de 98,2%

În perioada auditată pentru finanțarea cheltuielilor bugetului de stat au fost aprobate inițial mijloace financiare din surse externe în sumă totală de 17,3 miliarde lei, ulterior fiind precizate până la 20,9 miliarde lei. Din acestea, 12,3 miliarde lei au fost debursate pentru susținerea bugetului de stat iar 8,3 miliarde lei pentru finanțarea proiectelor.

Auditul a constatat că, deși nivelul general de valorificare a surselor externe a crescut, anumite autorități publice centrale au înregistrat un grad scăzut de executare, din cauza: tergiversării procedurilor de achiziții publice, cauzate de amânarea acestora, necesității ajustării în unele cazuri a caietelor de sarcini, lipsei ofertelor corespunzătoare, insuficienței specialiștilor în elaborarea documentației de proiect, capacităților limitate de management a proiectelor în unele sectoare, etc.

Și în anul 2024 persistă incertitudini în procesul de planificare, executare și raportare a subvențiilor și granturilor acordate

În perioada auditată a rămas ambiguu modul de finanțare, executare și raportare a subvențiilor și granturilor acordate din cauza lipsei unei reglementări/înțelegeri clare a definițiilor și scopului subvențiilor și a granturilor acordate. Autoritățile Publice Centrale, în continuare au întâmpinat dificultăți în planificarea resurselor financiare repartizate între grupele de conturi granturi și subvenții, iar Ministerul Finanțelor nu deține mecanisme de control ce țin de clasificarea conformă a acestora.

Curtea de Conturi emite anual opinii modificate asupra rapoartelor financiare consolidate ale ministerelor, cauzate în principal de deficiențe în raportarea conturilor bilanțiere. Cele mai semnificative constatări țin de nereflectarea valorii suprafețelor de teren aferente drumurilor publice naționale, proprietate publică a statului, a valorii terenurilor fondului silvic, a infrastructurii căilor ferate și terenurile ocupate de aceasta, a valorii proprietății publice privind instalațiile de tensiune înaltă, a bunurilor transmise în gestiune economică instituțiilor publice la autogestiune a căror fondatori sunt autoritățile publice centrale, a valorii tuturor terenurilor gestionate de către Agenția Proprietății Publice, etc.

Conform cadrului de raportare financiar aplicabil, datele totalizate din Bilanțul contabil privind executarea bugetului de stat, nu sunt parte a executării de casă a bugetului, iar devierile identificate nu au impact asupra opiniei de audit emise asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2024 la componenta executării de casă.

Curtea de Conturi a conchis că execuția bugetară pe anul 2024, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă privind executarea de casă a bugetului de stat, în conformitate cu Cadrul de raportare aplicabil.