Cum un proiect de lege atentează la independența ANRE

O inițiativă legislativă, votată în prima lectură de Parlament în ședința din 9 septembrie, ar putea lovi în independența Agenției Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și crea precedente periculoase pentru viitor.

E vorba de inițiativa legislativă de modificare a prevederilor mai multor legi, promovată de un grup de deputați ai PAS cu scopul declarat „responsabilizarea conducătorilor unor autorități publice aflate sub control parlamentar și instituirea unui mecanism de control și de sancționare a conducătorilor acelor organe care își desfășoară atribuțiilor lor de serviciu într-o manieră neconformă și necorespunzătoare cu legea, prin revocarea lor din funcție”.

Directorii ANRE vor putea fi revocați, dacă prejudiciază imaginea Parlamentului

Unul dintre argumentele autorilor este faptul că „cadrul legal actual nu prevede pârghii de a efectua un veritabil control asupra activității autorităților publice autonome responsabile în fața Parlamentului sau a conducătorilor acestora, lucru care poate prejudicia imaginea acestor autorități publice atât timp cât conducătorii acestor autorități nu pot fi revocați din funcție pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor și atribuțiilor conferite acestora prin lege”.

Proiectul de lege conține și o derogare de la prevederile art.10 alin.(13) din Legea cu privire la energetică, prin care se instituie o procedură specială e revocare a directorilor ANRE doar pentru temeiurile noi de revocare în baza constatărilor Comisiei parlamentare de profil.

Constatarea executării necorespunzătoare sau neexecutării obligațiilor, prerogativelor sau atribuțiilor directorului Consiliului de administrare al ANRE, indiferent de prezența culpei și constatarea a unei activități defectuoase se va efectua de către comisia parlamentară de profil, care după cum se menționează în proiect va analiza în mod obiectiv și transparent managementul instituțional, deciziile adoptate de autoritate . rapoartele de activitate ale autorității, rapoartele de audit, plângerile, reclamațiile, petițiile, obiectivele individuale de activitate și indicatorii de performanță a persoanei evaluate sau alte date și informații relevante acumulate sau prezentate comisiei.

În baza analizei efectuate, comisia parlamentară va întocmi un raport prin care va aprecia competențele manageriale și competențele profesionale a directorului ANRE, modul în care acesta își realizează obligațiile și atribuțiile de serviciu, ori, după caz, eficiența activității instituției.

În procesul examinării temeiurilor de revocare din funcție, comisia parlamentară de profil va putea audia directorii ANRE, orice angajat al instituției în care aceștia activează, precum și va putea solicita și primi orice informații relevante de la persoane fizice sau juridice. În cazul în care comisia parlamentară va contesta existența temeiurilor, va întocmi un raport motivat în care se indică faptele, împrejurările și circumstanțele care servesc drept temei pentru revocarea din funcție și îl va remite Parlamentului, care cu votul majorității deputaților, poate revoca din funcție directorul Consiliului de administrare.

O acţiune pur politică

Specialiştii în domeniu consideră că introducerea de astfel de prevederi, va fi taxată de Secretariatul Comunităţii Energetice, pentru că ele contravin cu relaţiile şi angajamentele pe care le avem cu această intituţie europeană, pentru consolidarea independenţei instituţiilor de reglementare, adică a ANRE.

„În ultimii cinci au fost semnate mai multe documente cu Secretariatul Comunităţii Energetice care prevăd eliminarea influenţei politice asupra reglementatorului. Proiectul este însă în contradicţie cu ceea ce am făcut în ultimii cinci ani. Totodată eu vreau să văd cine din componenţa comisiei parlamentare de profil are suficiente capacităţi, cunoştinţe ca să înţeleagă cum funcţionează sectorul, care sunt problemele şi cât de eficient sau ineficient a lucrat ANRE”, a declarat pentru Mold-Street, economistul Sergiu Tofilat.

El crede că este necesar un control, o evaluare a performanţelor ANRE şi a altor instituţii, dar aceasta trebuie să fie conform unor indicatori de performanţă, care trebuie să fie elaboraţi şi aprobaţi.

Sergiu Tofilat mai susţine că evaluarea ar urma să fie efectuată de un grup sau comisie formată din specialişti competenţi, inclusiv şi a structurilor internaţionale specializate, dar nu deputaţii, persoane afiliate politic să facă evaluări şi să dea note.

În opinia fostului director ANRE Victor Parlicov, iniţiativa de evaluare a directorilor are un caracter pur politic.

„Instituirea unor temeiuri noi de destituire, în baza evaluărilor comisie de profil, este o acţiune pur politică. Or orice componenţă a conducerii a instituţiilor vizate va putea fi demisă arbitral la dorinţa politicului. Este un grad de discreţie prea mare”, susţine Victor Parlicov.

În opinia expertului, dacă se doreşte efectuarea unei evaluări, ea poate fi făcută doar cu stabilirea unor criterii de performanţă clare, aşa cum este în cazul Băncii Naţionale a Moldovei, care are în lege un criteriu de performanţă – ţintirea inflaţiei.

O justificare criticată și de Comisia de la Veneția

În nota de argumentare a proiectului se face referință la două cazuri din România din acest an, prin care Avocatul Poporului numit de fosta guvernare, a fost revocat din funcție.

„Curtea Constituțională a României prin Decizia nr.732/2012 a statuat că „Avocatul Poporului răspunde numai în fața Parlamentului, activitatea sa fiind supusă controlului parlamentar. Ca urmare, Parlamentul este singura autoritate în măsură să aprecieze dacă activitatea desfășurată de Avocatul Poporului, în calitatea sa de conducător al instituției, s-a realizat în limitele stabilite de Constituție și lege sau, dimpotrivă, cu încălcarea acestora, și în consecință, printr-o evaluare obiectivă în cadrul căilor și procedurilor exclusiv parlamentare, să dispună măsurile legale”, se arată în document.

Aceleași considerente de principiu sunt și în a doua decizie, la care fac referință autorii inițiativei.

Menționăm că ambele cazuri de revocare a Avocatului Poporului din România au fost criticate dur de către Comisia de la Veneția și ele s-au regăsit ulterior și în rapoartele Comisiei Europene.

Președintele Comisiei de la Veneția Gianni Buquicchio a cerut Parlamentului din România, explicații, atrăgând atenția că întreruperea mandatului Avocatului Poporului nu se poate face decât în condiții care sunt clar stipulate în Principiile de la Veneția privind protecția instituției Ombudsmanului.

Aceste condiții se referă numai la criteriile esențiale de „incapacitate” sau „incapacitate” de a îndeplini atribuțiile”, „conduită necorespunzătoare” sau „culpă”, care trebuie interpretate „îndeaproape”.

Loc de interpretare a legii

Nu cunoaștem motivele pentru care autorii proiectului au motivat inițiativa în baza unor cazuri nu tocmai reușite din România, neglijând un precedent local – revocarea lui Victor Parlicov din funcția de director general al consiliului de administrație al ANRE pe motiv de „activitate ineficientă” și pentru că nu s-a ținut de cuvânt atunci când a promis micșorarea tarifelor la gazele naturale și în consecință curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 28 din 20.09.2013 a declarat neconstituțională revocarea respectivă.

Mai adăugăm că proiectul nu definește clar ce se subînțelege prin „executarea necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor, prerogativelor sau atribuțiilor sau constatarea de către comisia de profil a unei activități defectuoase”, ce lasă loc de interpretare, întrucât nu reglementează distinct și limitativ ipotezele în care se poate declanșa procedura de revocare în acest cazuri.

De regulă, destituirea presupune o procedură mai complicată decât numirea în funcție sau cel puțin una echivalentă. Or, instituirea unor temeiuri de revocare atât de generale și confuze poate duce la abuzuri din partea politicului.

O tentativă similară de modificare a legislației sectoriale a existat și în 2019, în final proiectul fiind retras. Secretariatul Comunității Energetice a criticat acea inițiativă la etapa consultărilor publice, menționând că „o astfel de modificare încalcă obligațiile dreptului internațional pentru respectarea independenței de reglementare a ANRE la care Moldova este obligată în baza acquis-ului comunitar” și a recomandat Parlamentului abținerea de la adoptarea acestor modificări, în caz contrar urma să fie inițiată procedura de infringement împotriva Republicii Moldova.

La fel, votul de încredere acordat de Parlament împotriva conducerii ANRE, în timpul audierilor din 12 martie 2021, a fost criticat dur de Secretariatul Comunității Energetice, potrivit căruia ineficiența pe piața concurențială a produselor petroliere nu poate fi imputată ANRE.

Sursa: mold-street.com