Competențele parentale în domeniul îngrijirii şi dezvoltării timpurii a copiilor – evaluate la nivel național

Părinții și îngrijitorii din Moldova devin tot mai conștienți de necesitatea de a se juca, de a le vorbi și de a le citi copiilor, însă abilitățile parentale continuă să rămână cu mult în urma nivelului necesar copiilor. Cel puțin asta arată datele celui mai recent studiu „Cunoştinţele, atitudinile şi practicile familiilor în domeniul îngrijirii şi dezvoltării timpurii a copiilor” (CAP) realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”, la inițiativa UNICEF.

Astăzi, 10 octombrie 2023, în incinta Parlamentului Republicii Moldova, a fost organizat un eveniment dedicat consolidării practicilor de dezvoltare timpurie a copiilor. Acesta a oferit o platformă de discuții și colaborare între reprezentanții Comisiilor parlamentare, ai Guvernului, ai societății civile, prestatori de servicii, parteneri de dezvoltare și experți în domeniu.

În cadrul evenimentului, a fost prezentat Studiul CAP, al cărui scop principal este să măsoare evoluția situației în timp pentru principalele domenii ale DTC (sănătatea, nutriția, educația, jocul, comunicarea etc.), punctând necesitățile, direcțiile și domeniile de intervenție în ceea ce privește dezvoltarea timpurie a copiilor și îmbunătățirea competențelor parentale.

„Rezultatele acestui studiu ne vor ajuta să înțelegem mai bine nevoile, atitudinile și cunoștințele familiilor cu privire la aspecte cruciale ce țin de dezvoltarea timpurie a copiilor. Astfel, vom dezvolta soluții adecvate care să promoveze protecția socială, sănătatea și bunăstarea copiilor de vârstă mică”, a menționat Adrian Belîi, vicepreședintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie.

Studiul respectiv a scos în prim-plan concluzii importante. S-a constatat că aproape 80% din îngrijitorii principali ai copiilor sunt femei, iar nivelul de implicare a taților în acest sens rămâne a fi unul moderat. Doar în 52% cazuri aceștia se implică frecvent în activitățile de îngrijire a copilului precum hrana, scăldatul sau plimbarea. De asemenea, datele confirmă constatările studiului din 2018 și 2009 că cele mai vulnerabile din perspectiva DTC sunt familiile cu un statut socio-economic scăzut. În același timp, deși rezultatele indică faptul că dezvoltarea timpurie a copilului este adesea limitată la satisfacerea nevoilor fiziologice (87%) și alimentare (83%), se atestă îmbunătățiri în practicile de îngrijire parentală pozitivă, cum ar fi jocul sau comunicarea. O tendință pozitivă se atestă și în ceea ce privește atitudinea părinților și îngrijitorilor față de educația incluzivă a copiilor cu dizabilități. În 2018, aproape 60% dintre respondenți considerau că aceștia ar trebui să frecventeze grădinița împreună cu ceilalți copii, în timp ce în 2023 acest indicativ a crescut la peste 80%.

În același timp, conform studiului, migrația forței de muncă, incidența crescută a certurilor în familie și practicile de disciplinare violentă rămân în continuare o problemă cu implicații serioase asupra bunăstării și dezvoltării copiilor. Aproape fiecare al treilea copil cu vârsta cuprinsă între 0-6 ani este supus ocazional sau sistematic abuzului emoțional fiind martor al certurilor în familie. Totodată, datele arată că există un nivel moderat de cunoaștere de către părinți și îngrijitori a semnelor de pericol pentru sănătatea copiilor, alertându-se doar atunci când febra copiilor e ridicată. Și indicatorul de vaccinare este în scădere față de 2018, ca urmare a campaniilor de dezinformare, care au circulat pe scară largă în perioada pandemiei de COVID-19.

Printre recomandările participanților la conferință s-au numărat fortificarea coordonării multisectoriale, promovarea practicilor parentale pozitive cu un accent sporit pe implicarea taților, extinderea și diversificarea programelor de învățare timpurie, furnizarea de sprijin familial pentru îngrijitorii defavorizați economic pentru a preveni violența, abuzul sau neglijarea copiilor la domiciliu, abordarea normelor sociale prin campanii de comunicare etc.

„Aceste date vor fi de folos Guvernului Republicii Moldova și UNICEF în monitorizarea progresului în ceea ce privește indicatorii cheie, așa cum s-a convenit în Programul de Cooperare Țară semnat pentru anii 2023-2027, Strategia Națională „Educație 2030”, Politica Națională de Sănătate 2030, Programul Național de Protecție a Copilului pentru anii 2022-2026 și Planul de acțiuni al acestuia pentru implementare și Strategia intersectorială de dezvoltare a aptitudinilor și competențelor parentale pentru anii 2016-2022”, a menționat Maha Damaj, Reprezentanta de Țară UNICEF în Republica Moldova.

Studiul a fost realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”, la inițiativa UNICEF Moldova.