CCRM a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare ale Proiectului „Îmbunătățirea calității educației”

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare ale Proiectului „Îmbunătățirea calității educației” (PÎCE), realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2024. Auditul a avut ca scop exprimarea unei opinii independente privind corectitudinea și fidelitatea rapoartelor financiare prezentate de autoritățile responsabile de implementare.

Opinia de audit: Imagine fidelă

Concluzia generală exprimată de Curtea de Conturi este o opinie fără rezerve. Astfel, rapoartele financiare prezentate de echipele de implementare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) și Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cerințele Băncii Mondiale. Acest fapt confirmă buna guvernanță a proiectului și respectarea responsabilităților de raportare financiară.

Despre Proiectul „Îmbunătățirea calității educației” 

Proiectul are un buget total de 59,8 milioane dolari SUA, finanțat printr-un împrumut acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și două granturi, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova în 2023. Termenul de implementare acoperă perioada octombrie 2023 – decembrie 2029, iar obiectivul său principal este consolidarea infrastructurii educaționale și îmbunătățirea calității procesului de predare și învățare.

PÎCE este organizat în patru componente:

1. Îmbunătățirea calității practicilor didactice – 18,25 mil. USD
2. Modernizarea mediului de învățare – 33,17 mil. USD
3. Consolidarea managementului educațional și al proiectului – 8,38 mil. USD
4. Componenta de răspuns în caz de urgență – fără buget alocat

În 2024, anul de referință al auditului, au fost executate cheltuieli doar la componenta III a Proiectului în sumă de 669,9 mii euro (36,6% din suma planificată) , ceea ce reflectă un nivel redus de execuție în primul an de funcționare efectivă.  O mare parte din fondurile utilizate au fost direcționate către serviciile de consultanță, în sumă de 519,3 mii euro, reprezentând 77,5% din totalul cheltuielilor. Alte cheltuieli semnificative au inclus achiziția de bunuri și servicii (109,8 mii euro) și procurarea mijloacelor fixe (37,3 mii euro).

Componentele I și II (care vizează îmbunătățirea predării și modernizarea infrastructurii școlare) nu au fost încă lansate în 2024, întrucât se află în proces de revizuire a cadrului contractual.

Constatările auditului

Deși imaginea financiară generală este conformă, auditul a identificat un set de carențe și neconformități care necesită remediere pentru asigurarea unui management financiar robust și transparent:

• Erori de clasificare contabilă: Au fost înregistrate neconcordanțe în clasificarea unor cheltuieli – de exemplu, plățile pentru activități de formare profesională și cheltuieli de protocol au fost clasificate necorespunzător în cadrul categoriei „Servicii de consultanță”.
• Disfuncționalități privind contractele de consultanță: Auditul a constatat lipsa uniformității în abordarea clauzelor contractuale, în special în ceea ce privește obligațiile privind reținerea și achitarea contribuțiilor sociale și a impozitelor. În unele cazuri, contractele nu respectă în totalitate modelul standard al Băncii Mondiale, ceea ce poate genera incertitudine juridică și dificultăți la raportare.
• Diferențe semnificative între rapoartele către Ministerul Finanțelor și cele prezentate finanțatorului: A fost identificată o diferență de 43,6 milioane lei între indicatorii bugetari comunicați în cadrul sistemului național (prin Programul Informațional „Buget” – PIB) și datele raportate către Banca Mondială. Această discrepanță ridică semne de întrebare privind corelarea și integritatea raportărilor și poate afecta procesul de analiză bugetară la nivel național.
• Execuție bugetară lentă: Deși au fost debursate sume importante, gradul de utilizare a fondurilor a fost modest, ceea ce reflectă o fază incipientă în implementare, dar și posibile riscuri de absorbție redusă în anii următori dacă nu se accelerează procedurile operaționale.

Recomandările Curții de Conturi

Pentru consolidarea bunei gestiuni a fondurilor și evitarea disfuncționalităților viitoare, Curtea de Conturi a formulat mai multe recomandări concrete, cu termene și responsabilități stabilite:

• Alinierea tuturor contractelor de consultanță la modelul standard al Băncii Mondiale, cu precizarea clară a regimului fiscal aplicabil.
• Corelarea indicatorilor bugetari ai proiectului cu cei prevăzuți în Legea bugetului de stat și în rapoartele transmise către donatori internaționali.
• Clarificarea statutului cheltuielilor de protocol, instruire și informare publică, pentru a evita clasificări eronate în viitor.
• Îmbunătățirea controlului intern privind fluxul informațional și sincronizarea datelor între unitățile de implementare și Ministerul Finanțelor.

Raportul integral este disponibil pe site-ul oficial al Curții de Conturi: www.ccrm.md .