CCRM a examinat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea BASS

„Misiunea de audit a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că, Raportul Guvernului privind executarea BASS în anul 2020 nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraudă sau eroare, cu emiterea unei opinii”, susțin reprezentanții CCRM.

Probele de audit au fost colectate în cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu solicitarea informațiilor de la alte entități (Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Ocrotirea Forței de Muncă, Inspecția Socială, Î.S. Poșta Moldovei) care sunt responsabile de unele procese, de documentarea criteriilor care oferă dreptul cetățeanului la prestație, precum și de achitarea prestațiilor și de verificarea corectitudinii acordării acestora.

În contextul misiunii de audit au fost supuse auditării veniturile din contribuții și cele din transferuri de la bugetul de stat, care au însumat mai mult de 24 miliarde și, respectiv, cheltuielile unde au fost orientate cele mai semnificative mijloace bănești. Auditul menționează că, sursele financiare în majoritate au fost utilizate pentru acordarea prestațiilor sociale, în sumă de 23,8 miliarde, care au avut o pondere de peste 98% din totalul cheltuielilor.

În opinia Curții de Conturi, cu unele excepții, Raportul Guvernului privind executarea BASS oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil, fiind emisă opinia cu rezerve.

Cu privire la cheltuielile efective ale prestațiilor sociale se relevă că acestea sunt subevaluate cu suma prestațiilor suspendate și nu reprezintă valoarea lor deplină prezentată în Rapoarte. Reducerea cheltuielilor datorită plăților suspendate doar pentru pensii și indemnizații pentru susținerea financiară a familiilor au fost estimate la cel puțin 84,6 mil. lei. Chiar dacă o parte din prestațiile suspendate sunt incluse ca cheltuieli în una din lunile următoare, instituția nu deține o informație referitor la valoarea acestora și nici sistemul informațional nu poate genera astfel de date.

Cu referire la creanțele privind plățile achitate necuvenit unor beneficiari, se constată că, sumele înregistrate și raportate la acest capitol sunt diminuate. Factorii care au generat micșorarea creanțelor sunt atât de natură internă, cât și externă, iar ca exemplu se enumeră lipsa mecanismului de transmitere și înregistrare a plăților de ajutor social achitate neîntemeiat beneficiarilor și identificate de Inspecția Socială, în valoare de 2,2 mil. lei.

Referitor la evaluarea procesului de acordare a pensiilor pentru limită de vârstă și de dizabilitate se menționează că, din eșantionul selectat nu au fost stabilite neconformități. Totodată, recepționarea cu întârziere a informațiilor privind decesul beneficiarilor, determină cheltuieli nejustificate estimate la 1,8 mil. lei.

Datele despre persoanele decedate sunt transmise de către Agenția de Guvernare Electronică care sunt preluate din Registrul de Stat al Populației deținut de Agenția Servicii Publice. Astfel, schimbul de date urmează a avea loc zilnic (24 ore din 24 ore, 7 zile în săptămână) pentru a se evita achitări în plus a prestațiilor sociale. Cu referire la acest proces sistemic, s-a constatat că schimbul de date are loc zilnic, însă, pentru 10 zile anterioare, iar în cele mai dese cazuri sistarea plății prestației are loc atunci când rudele se adresează după ajutorul de deces. Astfel, recepționarea cu întârziere a datelor afectează direct indicatorii de executare ai BASS și generează cheltuieli.

Privitor la acordarea prestațiilor sociale, în aspect de conformitate, s-au constatat deficiențe la determinarea mărimii pensiei foștilor angajați ai instituțiilor de forță. În peste 93% din cazurile examinate, erorile se datorează faptului că, la stabilirea vechimii în muncă au fost incluse neregulamentar perioade cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu  pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de  detenție provizorie. Ca rezultat, beneficiarilor le-a fost achitat cu 435,5 mii lei mai mult decât se cuvenea.

Executarea BASS în anul 2020 a fost unul specific și cu multe provocări. Astfel, situația epidemiologică de durată a impus instituirea unor măsuri necesare susținerii cetățenilor, precum și în scopul oferirii serviciilor în condiții de siguranță, atât pentru cetățeni, cât și pentru angajații instituțiilor implicate. Totodată, planificarea bugetului a fost influențată direct de măsurile prevăzute în dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a hotărârilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică şi de alte acte normative aprobate în contextul epidemiologic.

Astfel, pe parcursul perioadei stării de urgențe, mai mult de 14 mii de cetățeni au beneficiat de ajutor de șomaj în sumă de 69 mil. lei. Totodată, a fost stabilită evidența și organizarea plății indemnizației urmașilor personalului medical decedat ca urmare a desfășurării activității medicale în lupta cu Covid-19 în sumă de 1,3 mil. lei, precum și alte prestații direcționate spre susținerea cetățenilor.

De asemenea, se menționează că distribuirea prestațiilor sociale la domiciliu de către Î.S. „Poșta Moldovei” pe perioada stării de urgență generată de COVID-19 a fost asigurată parțial, ceea ce a condiționat faptul că mai mult de 37 mii de pensii nu au fost achitate, iar beneficiarii nu și-au putut realiza dreptul de ridicare a prestațiilor în termeni optimi în condițiile restricțiilor de deplasare impuse pe teritoriul țării.

Auditul a relatat că, în condițiile situației pandemice provocate de virusul Covid-19, activitățile CNAS au fost influențate atât pe interiorul autorității, cât și în conlucrarea pe exterior cu alte instituții. Această situație a influențat în mod direct și procesul de deservire de către CNAS și subdiviziunile sale teritoriale (CTAS) a beneficiarilor sistemului de asigurări sociale. Totuși, se atestă că, toate eforturile au fost orientate astfel, încât beneficiarii acestui buget să-și poată realiza drepturile.

În final, Curtea de Conturi a înaintat recomandări, menite să asigure remedierea neconformităților depistate, care urmează a fi implementate în termenii stabiliți.

Cristina Pendea