Câștigurile salariale, costul forței de muncă și numărul salariaților în anul 2023

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării anuale ,,Câștigurile salariale și costul forței de muncă în anul 2023”, care cuprinde unitățile economice, sociale și instituțiile bugetare cu unu și mai mulți salariați:

• câștigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat a fost de 12209,2 lei, în creștere cu 16,9% (sau cu 1761,9 lei) față de anul 2022;

• câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 10372,1 lei, cu 16,5% (sau cu 1472,5 lei) mai mult față de anul 2022;

• costul mediu lunar al forței de muncă a constituit 15252,7 lei pentru un salariat, cu 16,6% (sau cu 2167,6 lei) mai mult decât în anul 2022;

• numărul salariaților la sfârșitul anului 2023 a constituit 733,3 mii de persoane, cu 0,5% (sau 3,7 mii de persoane) mai mult față de sfârșitul anului 2022;

• numărul mediu al salariaților a constituit 626,3 mii de persoane, fiind în creștere cu 0,4% față de anul 2022;

• la sfârșitul anului 2023 au fost înregistrate 28,8 mii de locuri de muncă vacante, ceea ce constituie 3,8% din totalul locurilor de muncă.

Câștigul salarial

Câștigul salarial brut (sumele brute calculate salariaților) în anul 2023 a fost compus din:

• sume plătite cu regularitate (la fiecare perioadă de plată a salariului) – 87,0%;
• sume plătite ocazional/neregulat (premii etc.) – 4,3%;
• sume calculate pentru timpul nelucrat (concedii etc.) – 8,2%;
• drepturi în natură – 0,5%.

Impozitele și taxele obligatorii pe salariu (impozitul pe venitul persoanelor fizice și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală) au constituit 15,0% din totalul câștigului salarial brut, fiind în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de anul 2022.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar brut s-au înregistrat în activitățile:

• informații și comunicații – 32530,3 lei (de 2,7 ori mai mult decât media pe țară);
• activități financiare și de asigurări – 23424,2 lei (cu 91,9% mai mult decât media pe țară);
• producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 18276,8 lei (cu 49,7% mai mult decât media pe țară).

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în activitățile:

• activități de cazare și alimentație publică – 7424,2 lei (cu 39,2% mai puțin decât media pe țară);
• agricultură, silvicultură și pescuit – 7952,0 lei (cu 34,9% mai puțin decât media pe țară);
• artă, activități de recreere și de agrement – 8922,2 lei (cu 26,9% mai puțin decât media pe țară).

Comparativ cu anul 2022, în toate activitățile economice s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu (între 11,8% și 22,1%). Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în activitățile:

• artă, activități de recreere și de agrement – cu 22,1%;
• alte activități de servicii – cu 21,7%­­­;
• transport și depozitare – cu 20,2%;
• tranzacții imobiliare – cu 19,8%;
• producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 19,4%;
• învățământ – cu 19,3%.

Tabelul 1. Câștigul salarial mediu lunar brut pe activități economice, 2023

Indicele câștigului salarial real în anul 2023 față de anul 2022 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial mediu lunar nominal brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 103,1%; astfel câștigul salarial s-a majorat în termeni reali cu 3,1%.

În sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2023 a constituit 10484,3 lei, în sectorul real – 12758,3 lei (cu 21,7% mai mult decât în sectorul bugetar).

La unitățile cu forma de proprietate publică câștigul salarial mediu lunar brut a constituit
11881,1 lei, la unitățile cu alte forme de proprietate – 12436,2 lei (cu 4,7% mai mult decât la unitățile cu forma de proprietate publică).

În funcție de clasa demărime a unităților din sectorul real, se înregistrează discrepanțe semnificative între câștigul salarial mediu lunar brut. În întreprinderile mari (cu peste 250 de salariați), câștigul salarial mediu a fost de 1,7 ori mai mare decât în întreprinderile mici (cu 1-9 salariați). Astfel, se observă o relație evidentă între valoarea câștigului salarial mediu și mărimea întreprinderii, aceasta crescând odată cu clasa de mărime.

Câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2023 a constituit 11237,2 lei, cu 15,6% (sau
cu 2071,5 lei) mai mic decât al bărbaților (13308,7 lei) (indicator ODD 8.5.1).

Bărbaților le revin câștiguri salariale superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe regăsindu-se în activitățile:

• informații și comunicații – cu 38,0% (14599,7 lei) mai mult;
• activități financiare și de asigurări – cu 34,6% (10636,5 lei) mai mult;
• sănătate și asistență socială – cu 25,6% (4340,9 lei) mai mult.

Femeilor le revin câștiguri salariale superioare bărbaților în activitățile:

• de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 7,5% (669,3 lei) mai mult;
• industria extractivă – cu 3,1% (309,9 lei) mai mult.

Diferențele salariale pe sexe în cadrul activităților economice sunt, în mare parte, influențate de mai mulți factori, printre care: ocupația, poziția ierarhică la locul de muncă și nivelul de calificare al salariaților.

În profil teritorial câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2023, în toate unitățile administrativ teritoriale, cu excepția mun. Chișinău, s-a situat sub media pe țară.

Cele mai mici salarii în profil teritorial s-au înregistrat în raioanele:

• Briceni – 8049,9 lei (cu 34,1% mai puțin decât media pe țară);
• Glodeni – 8651,4 lei (cu 29,1% mai puțin);
• Ocnița – 8671,8 lei (cu 29,0% mai puțin).

În municipiul Chișinău câștigul salarial mediu a fost mai mare decât media pe țară – 14884,3 lei (cu 21,9% mai mult).

Cheltuielile cu forța de muncă (costul forței de muncă)

Costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2023 a constituit 15252,7 lei pentru un salariat, cu 16,6% (sau cu 2167,6 lei) mai mult decât în anul 2022.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor cu forța de muncă au avut-o câștigurile salariale – 80,0%, după care urmează contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii – 18,3% și alte cheltuieli cu forța de muncă – 1,7%.

Impozitele și contribuțiile obligatorii (impozitul pe venit și contribuțiile de asigurare obligatorie ale salariaților și ale angajatorilor) constituie 30,3% din totalul cheltuielilor cu forța de muncă, fiind în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de anul 2022.

Cele mai mari valori ale costului mediu lunar al forței de muncă s-au înregistrat în activitățile:

• informații și comunicații – 34937,3 lei (de 2,3 ori mai mare decât media pe țară);
• activități financiare și de asigurări – 29756,8 lei (cu 95,1% mai mult decât media pe țară);
• producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 23036,8 lei (cu 51,0% mai mult decât media pe țară).

Cele mai mici valori ale costului mediu lunar s-au înregistrat în activitățile:

• activități de cazare și alimentație publică – 9322,8 lei (cu 38,9% mai puțin decât media pe țară);
• agricultură, silvicultură și pescuit – 9784,1 lei (cu 35,9% mai puțin decât media pe țară).

Numărul salariaților

Numărul salariaților (inclusiv cu contract de muncă suspendat) la sfârșitul anului 2023 a constituit 733,3 mii de persoane, cu 0,5% (sau cu 3,7 mii de persoane) mai mult față de sfârșitul anului 2022.

Numărul mediu al salariaților (în echivalent timp complet) a constituit 626,3 mii de persoane și a crescut față de anul 2022 cu 0,4% (sau cu 2,7 mii de persoane).

Comparativ cu anul 2022, cele mai semnificative creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în activitățile:

• alte activități de servicii (secțiunea S din CAEM³, inclusiv activități ale organizațiilor patronale, sindicale, repararea calculatoarelor și altor articole personale, activități de servicii personale etc.) – cu 21,3% (1,3 mii de persoane);
• activități de cazare și alimentație publică – cu 20,3% (2,6 mii de persoane).

Cele mai semnificative scăderi ale numărul mediu de salariați comparativ cu anul 2022 s-au înregistrat în activitățile:

• industria extractivă – cu 14,0% (0,2 mii de persoane);
• industria prelucrătoare – cu 3,3% (2,8 mii de persoane);
• agricultură, silvicultură și pescuit – cu 2,6% (0,9 mii de persoane).

Din numărul mediu total de salariați 75,9% au fost angajați în sectorul real al economiei și, respectiv, 24,1% – în sectorul bugetar.

Repartizarea salariaților pe activități economice relevă că cei mai mulți salariați au fost angajați în activitățile:

• comerț cu ridicata și cu amănuntul – 17,8% din numărul mediu total de salariați;
• industrie – 16,2%;
• învățământ – 14,6%.

Femeile predomină în rândul salariaților (332,4 mii sau 53,1% din numărul mediu de salariați). Ponderea femeilor și bărbaților diferă semnificativ pe activități economice și este influențată, în mare parte, de profilul activităților economice. Astfel, femeile se regăsesc cu preponderență în activitățile:

• sănătate și asistență socială – 81,6% din numărul mediu total de salariați din această activitate;
• învățământ – 77,3%;
• activități financiare și de asigurări – 69,1%.

Bărbații predomină în rândul salariaților în activitățile:

• construcții – 88,1% din totalul de salariați din această activitate;
• agricultură, silvicultură și pescuit – 74,0%;
• transport și depozitare – 73,7%.

În profilteritorial⁴ 49,8% (ori fiecare al doilea) din numărul mediu total de salariați au activat în municipiul Chișinău, după care urmează municipiul Bălți cu 6,0% și UTA Găgăuzia cu 3,8%.

Femeile predomină în rândul salariaților în majoritatea raioanelor, cele mai mari ponderi ale femeilor se înregistrează în raioanele: Fălești (61,9% femei), Nisporeni (61,3% femei), Sângerei (60,9% femei), Cantemir (60,8% femei).

Numărul locurilor de muncă vacante

La sfârșitul anului 2023 au fost înregistrate 28,8 mii de locuri de muncă vacante, ceea ce constituie 3,8% din totalul locurilor de muncă. Comparativ cu sfârșitul anului 2022, numărul locurilor vacante a scăzut cu 3,5% sau cu 1,1 mii. Cele mai multe locuri vacante au fost înregistrate în activitățile:

• administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii – 6,8 mii locuri de muncă (sau 11,4% din totalul locurilor de muncă din această activitate);
• sănătate și asistență socială – 4,9 mii (sau 6,3% din total locuri de muncă din această activitate);
• industrie – 3,6 mii (sau 2,9% din total locuri de muncă din această activitate).

În profil teritorial⁴ majoritatea locurilor vacante – 59,8% au fost în municipiul Chișinău (17,2 mii sau 4,5% din totalul locurilor de muncă din mun. Chișinău) după care urmează municipiul Bălți – 6,5% (1,9 mii sau 4,0% din totalul locurilor de muncă din mun. Bălți) și raionul Cahul – 3% (0,9 mii sau 4,2% din totalul locurilor de muncă din Cahul).