Biroul Național de Statistică a prezentat rezultatele finale ale recensământului populației

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor finale ale Recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2024, numărul populației cu reședință obișnuită² la data de referință a recensământului (8 aprilie 2024) a constituit 2 409,2 mii persoane.

Conform rezultatelor finale ale RPL 2024, în comparație cu recensământul 2014:

• Numărul populației cu reședință obișnuită (PRO) a scăzut cu cca 13,6%;
• Ponderea populației urbane a constituit 46,4%, în creștere cu 7,9 puncte procentuale (p.p.) față de RPL 2014 (38,5%);
• 29,9% din populație locuia în municipiul Chișinău, comparativ cu 22,1% la recensământul din 2014, sau în creștere cu 7,8 p.p.

Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova la recensământ

Recensământul din 2024 a fost desfășurat în perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024, în 35 din 37 unități administrativ-teritoriale de nivelul doi ale țării, fiind recenzată populația din 1525 de localități din totalul de 1682 localități, dintre care 55 localități urbane (orașe/municipii), 842 sate (comune) și 628 de localități din componența comunelor și orașelor (municipiilor).

În 157 de localități ale țării, care nu se află sub controlul de facto al autorităților constituționale ale Republicii Moldova, nu a fost posibilă desfășurarea recensământului. Acestea sunt localitățile din cadrul unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiului Bender (inclusiv satul Proteagailovca), comuna Chițcani (inclusiv satele Merenești și Zahorna), satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, comuna Corjova (inclusiv satul Mahala) din raionul Dubăsari, precum și satul Roghi din cadrul comunei Molovata Nouă, raionul Dubăsari (Tabelul 1 din Anexă).

Mărimea și structura populației pe medii de reședință și sexe

Conform rezultatelor finale, la recensământul din 2024 au fost recenzate 2 417,7 mii persoane³, din care 2 323,1 mii persoane erau cu reședință obișnuită (sau populație rezidentă) și 94,6 mii persoane erau non-rezidenţi (3,9%). În baza Anchetei Postrecenzare (APR), realizată în perioada 15 iulie – 11 august 2024, și a utilizării surselor de date administrative (SDA) relevante, a fost estimată acoperirea netă⁴ a populației cu reședință obișnuită recenzate, aceasta constituind 86,1 mii persoane (Tabelul 1 mai jos și Tabelul 3 din Anexă). Astfel, numărul populației cu reședință obișnuită estimat (în continuare ”populația”), determinat în baza acoperirii nete, la 8 aprilie 2024, a constituit 2 409,2 mii persoane, în scădere cu 380,0 mii persoane (sau cu 13,6%) față de recensământul din 2014.

Tabelul 1. Populația recenzată și cea cu reședință obișnuită, conform recensămintelor din 2024 și 2014, persoane

Conform rezultatelor finale ale recensământului din 2024, 46,4% (sau 1 119,0 mii persoane) locuiau în mediul urban și 53,6% – în mediul rural (1 290,2 mii persoane). Deși ponderea populației urbane este în creștere continuă, Republica Moldova rămâne practic cea mai rurală țară din Europa. Sub aspect de gen, numărul femeilor a constituit 1 271,9 mii persoane sau 52,8% din populația țării (comparativ cu 52,0% la RPL 2014) și numărul bărbaților 1 137,3 mii persoane sau 47,2% din populația țării (comparativ cu 48,0% la RPL 2014) (Figura 1, Tabelul 4 și 6 din Anexă).

Figura 1. Ponderea populației pe medii de reședință și sexe: RPL 2024 și 2014, %

Evoluția populației Republicii Moldova în baza recensămintelor din perioada 1959 – 2024 prezintă o creștere continuă la recensămintele din 1959, 1970, 1979 și 1989, maxima de 3,6 milioane fiind înregistrată la recensământul din 1989 și în continuă descreștere la ultimele recensăminte din 2004, 2014 și 2024⁶ (Figura 2, Tabelul 5 din Anexă).

Figura 2. Populația la recensămintele din 1959, 1970, 1979, 1989, 2004, 2014 și 2024⁷, mii persoane

Dintre unitățile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova în care a fost desfășurat recensământul 2024, ponderea populației urbane predomină esențial în cadrul municipiilor Bălți (96,2%) și Chișinău (88,4%). Urmează raionul Taraclia cu 51,2% de populație urbană, UTA Găgăuzia cu 42,6% și Basarabeasca cu 42,2%. Celelalte raioane au un grad mai scăzut de urbanizare, cel mai mic procent al populației urbane fiind în raioanele Cantemir (8%), Criuleni (9,5%), Telenești (11,3%), Anenii Noi (11,5%), iar în raionul Dubăsari localitățile urbane în cadrul cărora a fost posibilă recenzarea – lipsesc (Figura 3, Tabelul 6 din Anexă).

Figura 3. Ponderea populației urbane pe mun. Chișinău, UTA Găgăuzia, raioane/municipii, %

Distribuția teritorială a populației: pe regiuni de dezvoltare și raioane

Distribuția orașelor la nivelul unităților administrativ-teritoriale la data de referință a recensământului 2024 (08.04.2024) se prezintă în felul următor: în 20 de raioane și municipiul Bălți există doar o singură localitate urbană, reprezentată de orașul-reședință, în 9 raioane există câte două orașe, în 2 raioane și UTA Găgăuzia câte trei, iar în cadrul municipiului Chișinău sunt șapte orașe.

Distribuția teritorială a populației la recensământul din 2024 denotă o tot mai mare concentrare a populației în municipiul Chișinău, căruia îi revine cel mai mare număr de populație printre regiunile de dezvoltare și municipii – de 720,1 mii locuitori cu reședință obișnuită (sau 29,9% din total), urmat de regiunile de dezvoltare Centru cu 670,1 mii locuitori (27,8%) și Nord – cu 608,7 mii locuitori (25,3%). Cel mai mic număr de populație printre regiunile de dezvoltare îl au regiunea de dezvoltare Sud – cu 306,7 mii locuitori (12,7%) și UTA Găgăuzia, cu 103,7 mii locuitori (4,3%) (Figura 4, Tabelul 4 din Anexă).

Figura 4. Distribuția populației pe regiuni de dezvoltare, %

Al doilea după mărimea populației este municipiul Bălți care are o populație de 94,5 mii locuitori, iar la nivelul raioanelor cel mai mare număr de populație îl au raioanele Orhei (79,2 mii), Ungheni (75,8 mii), Ialoveni (74,5 mii) și Cahul (72,8 mii). Cel mai mic număr al populației îl au raioanele Basarabeasca (14,9 mii) și Dubăsari (21,8 mii) (Figura 5, Tabelul 5 și 6 din Anexă).

Figura 5. Populația pe mun. Chișinău, UTA Găgăuzia, raioane/municipii

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, în toate raioanele și municipiul Bălți s-a înregistrat o descreștere a populației. În 28 de raioane, scăderea populației este cu peste 20%. Cea mai mare scădere a populației, între recensămintele 2014 și 2024, au înregistrat raioanele Ocnița (-29,5%), Leova (-29,2%), Briceni (-28,7%) și Cantemir (-28,5%). O descreștere mai puțin accentuată a populației s-a înregistrat în municipiul Bălți (-5,9%), raionul Ialoveni (-12,9%) și UTA Găgăuzia (-14,9%). Doar în municipiul Chișinău s-a înregistrat o creștere a populației, cu 16,8% (Figura 6).

Figura 6. Modificarea numărului populației la RPL 2024 față de RPL 2014, %

Modificări ale densității populației pe regiuni de dezvoltare, raioane și municipii

Evoluția densității populației este direct dependentă de numărul populației la nivelul unităților administrativ-teritoriale și suprafața acestora. La nivelul țării, valorile densității au scăzut de la 92,1 locuitori (PRO) la km² în 2014 la 79,5 locuitori la km² în 2024.

La nivelul raioanelor, densitatea populației cel mai mult a scăzut la Leova, Cantemir, Briceni, Ocnița, Cimișlia, Șoldănești – cu peste 27%. Singura excepție o reprezintă municipiul Chișinău, unde densitatea a crescut de la 1071 locuitori la km² în 2014 la 1260 locuitori la km² în 2024, respectiv cu 17,6%.

Dintre raioane cel mai dens populate sunt cele din regiunea de dezvoltare Centru: Ialoveni (95,1 locuitori/km²), Strășeni (84,2 locuitori/km²), Criuleni (76,9 locuitori/km²) și Ungheni (70 locuitori/km²). La polul opus sunt raioanele din regiunea de dezvoltare Sud, cu cele mai mici densități ale populației în raioanele: Cimișlia (33,5 locuitori/km²), Leova (37,7 locuitori/km²), Cantemir (38,2 locuitori/km²) și Taraclia (39,2 locuitori/km²) (Tabelul 8 din Anexă).

Structura populației pe sexe: în profil teritorial

Structura pe sexe prezintă tradițional o pondere mai mare a populației feminine, diferențele la nivel regional și local nefiind semnificative.

La nivel național, ponderea populației de sex feminin este de 52,8%, iar la nivelul raioanelor/municipiilor ponderea maximă a femeilor este în municipiul Bălți (54,8%) și minimă în raioanele Leova (50,4%) și Cantemir ( 50,5%). La nivel de orașe și sate (comune) cel mai mare procent de populație feminină îl are satul (comuna) Pervomaiscoe din raionul Drochia (56,9%), iar cel mai mare procent de populație masculină are satul (comuna) Cobusca Veche din raionul Anenii Noi (59,1%) (Tabelul 7 și 11 din Anexă).

Distribuția populației la nivelul orașelor (municipiilor) și satelor (comunelor)

Dintre orașe/municipii, la o distanță mare se distinge ca număr de populație orașul Chișinău⁸, cu 567,0 mii locuitori, urmând orașul Bălți cu 90,9 mii locuitori. Urmează ca număr de locuitori orașele Ungheni (26,5 mii locuitori), Durlești (26,3 mii), Cahul (22,2 mii), Orhei (22,2 mii) și Soroca (21,1 mii).

Pe regiuni de dezvoltare, cel mai mare oraș al regiunii Nord este Bălți, al regiunii Centru – Ungheni, Sud – Cahul și UTA Găgăuzia – Comrat (19,1 mii locuitori). Cele mai mici orașe ca număr de locuitori sunt: or. Frunză din raionul Ocnița (581 locuitori), or. Mărculești din raionul Florești (1049 locuitori), or. Bucovăț din raionul Strășeni (1064 locuitori), or. Ghindești din raionul Florești (1251 locuitori) și or. Cornești din raionul Ungheni (1698 locuitori) (Tabelul 11 din Anexă).

La nivelul satelor (comunelor), cele mai mari ca număr de locuitori sunt comunele din cadrul municipiului Chișinău: Băcioi (11,7 mii locuitori), Stăuceni (11,2 mii locuitori, devenit oraș după recensământul 2024), Bubuieci (11,2 mii locuitori) și Trușeni (10,9 mii locuitori).

Din cadrul regiunii Centru, cel mai mare sat (comună) este Costești din raionul Ialoveni (8 427 locuitori), regiunii Nord – Pelinia din raionul Drochia (4 913 locuitori), regiunii Sud – Talmaza din raionul Ștefan Vodă (4 460 locuitori), iar din UTA Găgăuzia – Congaz (8 269 locuitori, fiind la recensămintele anterioare cel mai mare sat (comună) din Republica Moldova).

Categoriile de orașe (municipii) și sate (comune) conform mărimii populației

Clasificarea orașelor (municipiilor) și satelor (comunelor) după numărul populației conform criteriilor internaționale⁹ ne arată o concentrare preponderentă a populației Republicii Moldova în 512 orașe și comune, care au de la 1000 la 5000 locuitori, ceea ce reprezintă 40,4% din populația țării (Tabelul 9 din Anexă).

Orașul Chișinău concentrează 23,5% din populația Republicii Moldova și este unica localitate din categoria de peste 100 mii locuitori (cu 567,0 mii locuitori)⁸. Alte 28 de orașe (municipii) și sate (comune) au între 5 și 10 mii locuitori, reprezentând 8,2% din populația totală, 18 localități au între 10 și 20 mii locuitori (9,6% din populația totală), iar 6 orașe (municipii) au între 20 și 100 mii locuitori, concentrând 8,7% din populație incluzând și orașul (municipiul) Bălți cu 3,8% din populația țării (Tabelul 10 și 11 din Anexă).

Numărul orașelor (municipiilor) și satelor (comunelor) cu populația sub 1000 de locuitori este de 332, concentrând 9,5% din populație, cele mai mici fiind Salcia din raionul Taraclia (182 locuitori), Ochiul Roș din raionul Anenii Noi (236 locuitori), Antoneuca din raionul Drochia (274 locuitori) și Carbalia din UTA Găgăuzia (283 locuitori) (Tabelul 11 din Anexă).

Figura 7. Distribuția populației pe categorii de orașe (municipii) și sate (comune)
după mărimea populației la RPL 2024 și 2014, %

Populația din spațiile colective de locuit

Populația din cadrul spațiilor colective de locuit¹⁰ numără 22,8 mii persoane, majoritatea – de 14,5 mii persoane (sau 63,3% din total) fiind de sex masculin, iar 17,7 mii persoane (77,4%) – amplasate în mediul urban.

Distribuția pe regiuni de dezvoltare scoate în evidență concentrarea acestei grupe de populații în municipiul Chișinău, cu 10,3 mii persoane (45,0% din total), urmând regiunile de dezvoltare Centru (5,5 mii persoane sau 24,2%), Nord (4,6 mii persoane sau 20,4%), Sud (1,9 mii persoane sau 8,4%), iar cel mai puțin numeroasă este în UTA Găgăuzia (0,4 mii persoane sau 1,9%) (Figura 8, Tabelul 12 din Anexă).

Figura 8. Ponderea populației din spații colective de locuit pe regiuni de dezvoltare, %