Bilanțul activității CNA pentu 2017. Instituțiile cu cele mai multe cazuri de corupție

În raportul de activitate pe anul 2017, au fost enunţate principalele rezultate ale instituţiei în domeniile prevenirii şi combaterii corupţiei, potrivit unui comunicat emis de CNA, informează Oficial.

Astfel, în perioada de referinţă, ofiţerii Centrului au depistat 881 de infracţiuni, dintre care 698 de acte de corupţie şi conexe corupţiei, 61 de cazuri de spălare de bani şi 122 de alte genuri de infracţiuni. În comparaţie cu perioada similară a anului precedent, s-a constatat o creştere cu aproximativ 3 la sută a numărului de infracţiuni depistate, iar, potrivit criteriului de gravitate,70% din totalul cazurilor au fost calificate ca deosebit de grave şi grave, 26% – mai puţin grave şi 4%  – uşoare.

În anul 2017, ofiţerii CNA au depistat următoarele categorii de infracţiuni de corupţie şi conexe acestora: trafic de influenţă – 209, corupere pasivă – 151, exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu – 91, abuz de putere sau abuzul de serviciu – 89, corupere activă – 69, abuz de serviciu – 37, confecţionarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false – 24, delapidarea averii străine – 24, fals în actele publice – 21, neglijenţă de serviciu – 16, îmbogăţire ilicită – 8,  luare de mită – 7; falsul în documentele contabile – 1.

Printre instituţiile, în care au fost deconspirate cele mai multe cazuri de corupţie, se numără: justiţia şi afacerile interne – 119, sectorul privat – 115, administraţia publică locală – 100, securitatea bugetului şi patrimoniului public – 96, medicina – 30, educaţia – 16, serviciul militar – 9, iar printre subiecţii infracţiunilor au figurat, preponderent, poliţişti (45), directori de întreprinderi şi organizaţii de stat (43), inspectori vamali (34), conducători de instituţii autonome sau teritoriale din cadrul autorităţilor publice (28), domeniul educaţiei (21), primari (17),  judecători (10), persoane cu funcţii de răspundere din domeniul ocrotirii sănătăţii (9),  ofiţeri de urmărire penală (6),  procurori (5),  miniştri şi viceminiştri (4),  consuli generali (4),  consilieri municipali (4),  secretari ai consiliilor (4), preşedinţi de raioane (3), experţi judiciari (2) şi 1 conducător al unei agenţii publice.

În sectorul privat şi liber profesionist au fost reţinute 150 de persoane fizice, 109 de directori de întreprinderi şi organizaţii private, 24 avocaţi şi 11 executori judecătoreşti. Din punct de vedere teritorial, 69 la sută din numărul total de infracţiuni au fost înregistrate în capitala ţării şi în raioanele din centru, 22% – în mun. Bălţi şi raioanele de nord ale ţării, iar 9% – în Cahul şi raioanele de sud.

În anul 2017, Direcţia generală urmărire penală a CNA, sub conducerea Procuraturii anticorupţie, a efectuat urmărirea penală pe1939 de cauze penale, dintre care 610 dosare au fost finalizate. Prejudiciul stabilit pe procesele penale, pornite în 2017, a constituit în jur de 47 de milioane de lei, dintre care pe 10 milioane de lei a fost aplicat sechestru, iar circa 2 milioane de lei au fost restituite benevol de către persoanele bănuite. Totodată, în baza materialelor CNA, Serviciul Fiscal de Stat a încasat la buget suma de 10,5 milioane de lei.

În aceeaşi perioadă, CNA a întocmit 842 de rapoarte de expertiză anticorupţie, în cadrul cărora au fost identificate în jur de 4000 de factori de risc, inclusiv: discreţii excesive ale autorităţilor publice, conflicte ale normelor de drept, cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor persoanelor, lipsa sau insuficienţa mecanismelor de control, aplicarea unor sancţiuni necorespunzătoare etc. În cadrul campaniei de promovare a integrităţii agentului public, 20 000 de funcţionari au fost instruiţi de CNA.

În rezoluţia sa, Colegiul Centrului a stabilit priorităţile activităţii sale pentru anul 2018 prin acţiuni care să combată eficient cazurile de corupţie în toate domeniile importante, cu accent pe acele sectoare unde cetăţenii se lovesc frecvent de cazuri de corupţie, cum ar fi educaţia şi medicina, dar şi prin acţiuni care să identifice cazurile de fraudare a fondurilor europene.  Totodată, CNA va continua, în comun cu Procuratura anticorupţie, activitatea de investigare a cazurilor de corupţie la nivel înalt.

Mihaela Rotari