Atenţie la căpuşe! Cum putem preveni ”mușcătura” de căpușă

Atenţie la căpuşe! Cum putem preveni ”mușcătura” de căpușă

Bolile emergente, transmise prin vectori, prezintă o potenţială amenințare pentru sănătatea populaţiei și revin tot mai frecvent din cauza intensificării călătoriilor şi migraţiei populației, schimbărilor climatice și de mediu, activităților antropogene și urbanizării intense a teritoriilor etc. Așa vectori, precum căpușele, țânțarii, ploșnițele etc. sunt capabili să transmită o varietate mare de virusuri, bacterii şi protozoare, infectând oamenii și animalele, potrivit CNSP.

Căpușele, în calitate de vector a bolilor transmisibile, participă la transmiterea unor maladii grave, precum boala Lyme, febra Q, encefalita acariană, tularemia, febra hemoragică de Crimeea-Congo. Important de menționat, că anual în Republica Moldova se înregistrează circa 100 – 190 cazuri de borrelioză Lyme, 2-7 cazuri de febra Q, rar sunt raportate cazuri unice de tularemie și encefalită acariană.

Primăvara este anotimpul în care căpuşele ixodide îşi încep activitatea în natură, care durează până toamna târziu, numărul căpușelor fiind în creștere în lunile aprilie-iulie și descrescând în perioada august-septembrie. Locurile preferate ale căpușelor sunt pădurile umbroase și umede, poienițele cu multă iarbă, câmp deschis cu arbuști, parcuri, vile, zone de odihnă şi agrement, în apropierea bazinelor acvatice cu o vegetație abundentă, etc.

Căpuşele sunt artropode care parazitează pe mamifere, păsări şi reptile și se hrănesc obligatoriu cu sângele acestora. Omul este atacat accidental de căpușe, când nimerește în arealul de răspândire al lor. Căpușele preferă zonele bine vascularizate ale corpului uman și cel mai des se atașează în regiunea capului, gâtului, membrelor inferioare și superioare, în regiunea fosei axilare, inghinală, pubiană, pe abdomen etc. În momentul ”muşcăturii”, căpuşa secretă salivă ce conţine substanţe biologic active anestezice, astfel muşcătura este indoloră şi rămâne neobservată. Alimentația poate dura până la 10 zile, iar după saturare căpușa se desprinde de corp și cade. Este important să cunoaștem, că în timpul alimentării cu sânge căpușa ”contaminată” poate transmite omului un șir de agenți microbieni, care pot provoca o varietate de simptome ce debutează de obicei în primele săptămâni de la incident.

Printre simptomele bolilor transmise de căpușe evidențiem:

-eritem (înroșirea localizată a pielii);

-febră moderată;

-dureri de cap;

-senzație de slăbiciune;

-durere în mușchi sau articulații;

-inflamația nodulilor limfatici.

De menționat, că activitățile cotidiene a populației (precum plimbarea cu animalele de companie, activitățile în aer liber sau în jurul casei, lucrări de amenajare la vile, cimitire, ori mersul pe jos prin vegetație abundentă) fac posibilă contractarea unor boli transmise prin intermediul ”mușcăturii” de căpușe. Astfel, propagarea vigilenței față de vectorii bolilor zooantroponoze și măsurilor de protecție contra ”mușcăturilor” de căpușe, cu aplicarea corectă a acestora de către populație, ar putea contribui esențial la diminuarea numărului de îmbolnăviri prin aceste maladii.

Important de reținut. Pentru a preveni ”mușcătura” de căpușă este necesar:

-a evita, fără strictă necesitate, mediile în care ele viețuiesc (păduri, zone cu iarbă înaltă etc.) sau a selecta trasee sigure pentru plimbări în aer liber;

-a folosi îmbrăcăminte de culori deschise cu mâneci și pantaloni lungi (pentru a observa căpușele agățate);

-a verifica minuțios periodic și la ieșirea din zonele de risc a prezenței căpușelor agățate pe haine sau corp.

În cazul constatării ”mușcăturii” de căpușă și prezența acesteia se vor depune eforturi de înlăturare operativă și inofensivă. Rețineți, că riscul de transmitere a bolii scade odată cu depistarea timpurie și înlăturarea corectă a căpușei!

Atenție! La efectuarea procedurilor de înlăturare a căpușei se vor respecta următoarele recomandări:

  1. Se pregătește o pensetă cu vârful ascuțit, mănuşi, tinctură de Iod 3-5% sau alcool etilic 70%.
  2. Cu pensetă se apucă căpușa cât mai aproape de capul acesteia.
  3. Printr-o mișcare delicată, dar fermă se extrage căpuşa din piele.
  4. Locul muşcăturii se spălă cu apă curată cu săpun şi se prelucrează cu tinctură de Iod 3-5% sau alcool etilic 70%.

La înlăturarea căpușei nu se recomandă: răsucirea, smulgerea, strivirea căpușei; de asemenea, aplicarea uleiurilor, ojei, repelenților, etc. Aceste proceduri sporesc riscul de transmitere a infecției.

Totuși, este necesar de menționat, că nu orice mușcătură de căpușă se soldează cu apariția semnelor de boală. Din aceste considerente, specialiștii recomandă ca persoana mușcată de căpușă să atragă atenția asupra stării de sănătate, iar la apariția semnelor de boală posibil asociate cu mușcătura de căpușă, precum afecţiuni ale dermei (pielii) cu apariţia eritemului migrator, febră moderată, cefalee, slăbiciuni, dureri în articulaţii şi muşchi, inflamaţia nodulilor limfatici regionali, este necesară și indicată adresarea imediată la medicul specialist.

Un rol deosebit în activitățile de prevenire a îmbolnăvirilor transmise prin căpușe, precum și prin alți vectori ține de atribuțiile și competența autorităților administrației publice locale, care trebuie să întreprindă măsuri de amenajare a zonelor de odihnă, să interzică accesul în aceste zone a animalelor agricole, câinilor, și de asigurare a amenajării teritoriilor instituțiilor de educație timpurie și învățământ primar, gimnazial și liceal. 

Rețineți!

Respectarea recomandărilor menţionate vă vor asigura protejarea de contractarea unui şir de maladii ce pot fi transmise prin intermediul căpuşelor și a altor vectori de boli transmisibile.

 

Maria Roșca

Share