AGEPI: Prețuiește-ți munca – „cere” drepturi!

Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală (AGEPI) susține că, trăim într-o epocă în care inventivitatea, creativitatea și autenticitatea sunt valori ce te pot aduce pe culmile succesului. Astăzi nu mai e nevoie să muncești o viață la corporație, să avansezi, treaptă cu treaptă, spre devenirea carieristică – poți crea o aplicație mobilă virală, care te va face milionar peste noapte, confecționa ii, care vor „înnebuni” vedetele de la Hollywood ori coace cea mai bună pâine artizanală din oraș, informează Oficial. 

Indiferent în ce domeniu ai creat ceva valoros, rodul muncii tale îți aparține și e corect ca legea să-ți ofere nu doar confirmarea acestui fapt, dar și garanția că nimeni nu va pretinde la cununa ta de lauri. În Republica Moldova, singura instituție publică care îți poate oferi această garanție este Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI).

Proprietate intelectuală:

• Obiecte de proprietate industrială (marca comercială, desenul și modelul industrial, invenția, soiul de plantă, Indicația Geografică, Denumirea de Origine, Specialitate Tradițională Garantată)
• Drepturi de autor și drepturi conexe (opere literare, științifice, de artă, muzicale etc.)

AGEPI te ajută să oferi plusvaloare produsului tău

Suport în completarea caietului de sarcini

Ați auzit, probabil, de celebrul cașcaval italian „Parmigiano-Reggiano”? Ei bine, ce îl face atât de special? O rețetă unică, ingrediente de cea mai înaltă calitate, dar și o zonă de producție limitată, centrul căreia sunt orașele Parma și Reggio Emilia. În conformitate cu legislația UE, numai brânzeturile produse în această regiune pot fi etichetate astfel. Fiind un produs exclusiv, nu e de mirare că parmezanul a ajuns cel mai popular produs tradițional italian. Încet, încet, și în Republica Moldova antreprenorii se învață să-și valorifice produsele tradiționale. Bunăoară, dulceaţă din petale de trandafir – cu toții am savurat-o în copilărie, în cornulețele sau ruladele pregătite de bunica.

Știați oare că în țara noastră există un singur antreprenor care o produce la scară industrială? Vorbim de Fabrica de Conserve din Călărași, conducerea căreia a decis să valorifice acest atu, reușind să obțină pentru acest desert aromat titlul de „Indicație Geografică Protejată”, atât pe teritoriul RM, cât și UE. Procedura nu a fost una deloc ușoară, dar AGEPI a oferit suport maxim în perfectarea tuturor actelor, povestește directorul întreprinderii.

Mihail Vladicescu, director „Fabrica de Conserve din Călărași”: „Dulceața noastră este un produs unic în Moldova, fără conservanți, cu calități gustative excepționale și proprietăți atât nutritive, cât și de detoxifiere. Toate acestea au trebuit confirmate în laboratoare, a trebuit să obținem o serie de certificări, am fost vizitați chiar și de experți din UE, dar, într-un final, am reușit să obținem protecția IG. Acest lucru nu ar fi fost posibil făr susținerea AGEPI, care ne-a ajutat să îndeplinim caietul de sarcini din contul unui grant european. A fost un drum dificil, dar pe tot parcursul lui, specialiștii instituției au dat dovadă de răbdare și înțelegere, chiar dacă noi am fost cam impulsivi uneori.”

„Dulceața din petale de trandafir Călărași” se exportă în câteva țări europene, iar recent și-au manifestat interesul față de acest desert și importatori din Asia. Produsul cu IGP deschide noi oportunități pentru producător, care nu exclude că ar putea lansa produse de patiserie cu delicioasa dulceață sau chiar produse farmaceutice din petale de trandafir.

AGEPI te ajută să-ți valorifici creativitatea

Reducere de 65% pentru ÎMM și scutire de taxă pentru elevi și studenți

Care este cel mai evident element distinctiv pentru un produs? Aspectul exterior, bineînțeles. Felul cum arată un produs constituie unul dintre factorii principali care influenţează vânzarea cu succes a acestuia și care determină cumpărătorul de a prefera un produs din multitudinea de variante propuse. Mai mult decât atât, uneori aspectul exterior este mult mai important decât denumirea produsului (brandul). O știe designerul Mihai Stamati, creator de obiecte de decor, mobilier, dar și autorul unei colecții de jucării eco mecanice pentru copii. „Bobocul”, „Căluţul”, „Tricicleta”, „Omida”, „Greierul şi Furnica” sunt destinate copiilor între 2 și 4 ani. Fiecare piesă în parte este mai întâi schiţată, apoi decupată în lemn de către o fabrică din capitală, iar meşterul le vopseşte şi le asamblează între ele, creând forme simple, ușor percepute de cei mici.

Mihai Stamati, designer: „Ideea de a face jucării din lemn a venit și din dorința de a crea ceva care tehnologic poate fi produs relativ ușor, dar, în același timp, să aibă un impact vizual puternic. Lemnul îmi oferă anumite posibilități, dar și limite, iar eu văd asta ca pe o provocare care mă inspiră și mă obligă uneori să redau esența prin forme stilizate, simple. Nu dețin o marcă comercială pentru că, deocamdată, nu produc în serie aceste jucării. Dar am vrut să consemnez că designul jucăriilor îmi aparține, iată de ce le-am înregistrat la AGEPI, la categoria: „Desene/Modele industriale” (DMI). Astfel mi-am asigurat dreptul exclusiv asupra acestor produse și am primit garanția că nimeni nu-mi va plagia creațiile, nimeni nu va produce jucării cu aspect exterior identic, dar cu o altă denumire, să zicem.”

AGEPI te ajută să schimbi lumea

Reducere de 95% la taxa achitată de persoanele fizice și organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării

Invențiile au fost dintotdeauna motorul progresului, iar autorii lor au intrat în istoria omenirii ca personalități care au schimbat lumea. Și în Republica Moldova avem inventatori, inclusiv în domenii ale viitorului. Un grup de cercetători științifici de la Laboratorul de inginerie tisulară și culturi celulare din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N.Testemițanu” au anunțat că au dezvoltat o metodă unică care facilitează crearea unui ficat sănătos în condiții de laborator, fără a avea nevoie de un donator. Promițător, nu? Fără a sta mult pe gânduri, autorii invenției au brevetat-o la AGEPI, pentru că planurile lor sunt mari: să revoluționeze transplantologia din țara noastră.

Mariana Jian, cercetător științific, Laboratorul de inginerie tisulară și culturi celulare, USMF:„Metoda la care am lucrat noi presupune decelularizarea ficatului bolnavului care are nevoie de transplant și repopularea lui cu celule stem, luate tot de la același pacient. Ulterior, în laborator, aceste celule stem sunt transformate în celule hepatice, pentru a obține un ficat funcțional. Marea provocare este de a reuși extragerea celulelor hepatice bolnave în proporție de 100%, astfel ca din ficat să rămână doar matricea cu colagen (scheletul). Acest lucru garantează că rata de rejecție a noului organ va fi redusă, practic, la zero. Noutatea cu care am venit noi este tocmai acel complex de substanțe care distruge celulele hepatice fără a coagula sângele, este vorba de substanțe ce au o capacitate sporită de a pătrunde în toate porțiunile organului, respectiv, ele ne ajută să obținem acea „foaie albă”, cu care să lucrăm mai departe.”

La ora actuală, autorii invenției au reușit să obțină un ficat de șobolan creat în condiții de laborator, iar marea lor speranță este să aplice la un grant în cadrul Programului european pentru cercetare şi inovare „Orizont 2020” și să continuie cercetările.

Lilia Bolocan, director general, AGEPI: „Brevetul reprezintă un “contract” între inventator şi stat unde: inventatorul îşi ia obligaţia de a dezvălui societăţii invenţia sa, iar statul, în schimb, îi acordă inventatorului printr-un titlu de protecţie, conţinând informaţia despre aceea invenţie, un drept exclusiv de exploatare a acesteia pe întreaga sa durată de protecție și de a interzice altora care nu au acordul său să exploteze invenţia, astfel încât inventatorul să-şi recupereze cheltuielile legate de crearea invenţiei şi să obţină, eventual, un venit. Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală este un susținător al progresului tehnico-științific din țara noastră, iată de ce la brevetarea invenției persoanele fizice și organizațiile din sfera științei și inovării obțin o reducere de 95 la sută.”

Mai multe detalii despre procedura de înregistrare la AGEPI a obiectelor de proprietate industrială, precum și cerințele față de pretendenții la dreptul asupra OPI sunt disponibile accesând linkul:http://agepi.gov.md/ro/content/obiecte-de-proprietate-industriala.

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”, finanțat de Uniunea Europeană.

Mihaela Rotari