Un deputat, despre programul „Prima casă”: „Mai există un aspect extrem de important și la el mă voi referi”

Deputatul neafiliat Iurie Dârda, în cadrul unei postări pe blog, a scris despre programul „Prima casă”.

„Până acum am scris despre programul „Prima Casă” (1, 2 și 3) doar prin prisma beneficiilor pe care le reprezintă pentru tineri, familiile cu mulți copii, bugetari etc., dar mai există un aspect extrem de important și la el mă voi referi în această postare. E vorba de influența pe care programul respectiv începe să o aibă asupra dezvoltării centrelor raionale. Astfel, începând cu luna martie curent, 361 de familii și 138 de tineri necăsătoriți și-au procurat locuințe în cadrul programului „Prima Casă”. În total, au fost oferite credite în sumă de peste 193  milioane de lei, iar suma garanțiilor acordate de stat este de aproape 97 milioane de lei. Acestea sunt cifre oficiale, făcute publice de Guvern, tirajate de presă și discutate de experți. Însă, prea puțin se acordă atenție unui aspect de mare importanță – faptul că programul „Prima Casă” se bucură de popularitate nu doar în municipiile Chișinău și Bălți, ci și în raioanele Cahul, Fălești, Glodeni, Căușeni”, a declarat el.

În același timp, el s-a referit la depopularea R. Moldova. „Depopularea Republicii Moldova, plecarea masivă a tinerilor peste hotare e un fenomen care se resimte în special în provincie, inclusiv în centrele raionale. Mulți tineri pleacă deoarece nu văd nici o perspectivă de a-și procura propriul spațiu locativ. Și problema spațiului locativ e mult mai acută decât cea a locurilor de muncă. Venirea marilor investitori străini care deschid fabrici ce oferă salarii și condiții de muncă comparabile cu cele din Occident în localități ca Orhei, Cahul, Caușeni, Bălți etc. rezolvă într-o mare măsură problema locurilor de muncă. De asemenea, la soluționarea acestei probleme contribuie și antreprenorii locali, care tot mai des semnalează că, creând locuri de muncă, se confruntă cu deficit de specialiști. Locuri de muncă sunt create și pe linie statală – profesori, medici, alți specialiști, care, după finalizarea studiilor, sunt repartizați în teritoriu. Dar, toți acei care ar putea ocupa aceste locuri de muncă își pun întrebarea: Să admitem că salariul îmi permite să am un nivel anume de viață, dar cum rămâne cu locuința?”, a precizat acesta.

Totodată, el a comunicat și despre tinerii din raioanele țării. „Asigurarea tinerilor din raioane cu locuințe înseamnă automat și un suport agenților economici ce creează noi locuri de muncă, și impozite, și, în ultimă instanță, îmbunătățirea indicatorilor demografici. Părerea mea personală este că tinerii din raioane trebuie să fie o categorie aparte în cadrul programului „Prima Casă”. Poate chiar pentru ei să se instituie un program aparte – spre exemplu, „Prima Casă – 5, 6 sau 7”. Numărul participanților la programul „Prima Casă”, inclusiv a celor din raioane, nu trebuie privit doar ca cifră, ci și ca tendință. Pentru că, de regulă, astfel de programe sunt doar începuturi, care ulterior cresc în amploare, luând forma unor fenomene naționale. E un aspect important pe care trebuie să îl luăm în calcul, iar fiecare istorie a tinerilor ce își procură propria casă și decid să rămână în Moldova trebuie să o promovăm la maxim pentru a-i convinge și pe alții să le urmeze exemplul. În lumina celor scrise mai sus, cred că importanța programului „Prima Casă”, în special a componentei ce-i vizează pe tinerii din raioane, este incontestabilă”, a conchis acesta.

Mihaela Rotari