Sociolog: „Cu foarte mare regret o spun, dar este de neimaginat la ce s-a ajuns pe acest domeniu în Republica Moldova”

Sociologul Doru Petruți și-a expus punctul de vedere legat de „așa-zisul exit-poll anunțat de IPP, Watchdog, CBS-AXA”, informează OFICIAL.

„Din start, acesta nu este un exit-poll și nu poate fi denumit în acest mod. Exit-poll înseamnă sondaj la ieșirea de la urne/din secția de vot. Ceea ce doresc ei să facă este un sondaj telefonic, efectuat în ziua în care unii cetățeni vor merge la vot. În consecință, prezentarea și utilizarea termenului de exit-poll este un abuz, este o utilizare eronată. Atâta timp cât dl. sociolog Cantarji (CBS-AXA) a făcut unele clarificări în acest sens în conferința de presă, iar produsul a fost în continuare promovat ca fiind un exit-poll, concluzia e doar una: nu este altceva decât o manipulare terminologică menită să atragă atenția mass-mediei și de a crea dezbatere cu scopul de a direcționa opinia publică acolo unde își doresc realizatorii”, a scris Petruți, pe o rețea de socializare.

Potrivit lui, metoda de a face sondaj telefonic în ziua alegerilor este extrem de rar utilizată (spre deloc).

„Am găsit o excepție în România, sondaj realizat în ziua votului de către compania Sociopol, sondaj care nu prea a fost de nimeni preluat, cu excepția România TV și TVR (care nu l-a numit exit-poll, ci sondaj). Sondajul a dat estimări la mare distanță de rezultate (ca să nu spun eronate), iar mai jos veți înțelege și posibilele surse de eroare și pentru acel exercițiu”, a punctat el.

Doru Petruți crede că, orice sondaj, fie el și telefonic, are dreptul la viață, însă trebuie avute în vedere câteva lucruri specifice intervievării telefonice:

„- În Republica Moldova, sondajele telefonice au rată de refuz de participare mai mare decât atunci când persoanele sunt abordate față în față. Iar rata de refuz de participare poate avea un impact asupra estimărilor care se fac.

– În Republica Moldova, sondajele telefonice cu caracter socio-politic, la întrebările privind intențiile de vot au o rată de refuz efectiv uriașă – compania CBS-AXA a prezentat în luna iunie 2020 BOP-ul care a fost realizat în regim telefonic, iar 64% dintre respondenți nu au dorit să indice cu cine ar vota. De ce credeți că în cazul unui sondaj telefonic realizat în ziua votului, rata privind nedeclararea va fi mai scăzută? Și chiar dacă va fi mai scăzută, cu cât ar putea fi mai scăzută? La un nivel de 40%-50% rată de nedeclarare, cumulată și cu rata de neparticiparea la sondaj, cam care mai este reprezentativitatea acestui sondaj și ce estimări mai poate el furniza?

– La ultimul exit-poll realizat în Municipiul Chișinău, rata de refuz de participare a fost de 26%, lucru care a făcut imposibilă furnizarea unei estimări finale pentru că modul în care au votat atât de mulți oameni care nu au dorit să răspundă a fost practic imposibil de estimat”, a explicat el.

Totodată, sociologul a mai spus că, „în cazul BOP din iunie 2020 (realizat telefonic) nu au fost prezentate statistici privind numărul de apeluri efectuate (câte numere au fost apelate pentru a realiza 1200 de chestionare?), la câte dintre apeluri a răspuns cineva? câte din numerele formate au fost nealocate? care a fost ponderea de numere de mobil versus numere de fix apelate? câte persoane au refuzat să răspundă la sondaj? De ce nu se prezintă astfel de statistici? Este lesne de înțeles: pentru că aceste statistici depunctează serios sondajul la capitolul credibilitate. Vă rog să urmăriți dacă la acest sondaj din ziua alegerilor vor fi publicate astfel de informații”.

Doru Petruți a remarcat că, la conferința de presă s-a anunțat că vor fi intervievate ~ 65% din persoane apelând numerele de telefon mobil și circa 35% apelând numere de telefonie fixă.

„Stimați domni, în Republica Moldova, atunci când discutăm despre intervievarea telefonică, ponderea de numere mobil-fix este vitală! Rezultatele pot varia cu zeci de procente funcție de acest aspect. Cei care lucrează în domeniu știu că atunci când sunt mai mulți respondenți intervievați în urma apelurilor pe mobil, rezultatele sunt virate serios spre “dreapta”. Din acest punct de vedere, acest sondaj pare din start un sondaj cu “dedicație”, care va suferi foarte serios la capitolul reprezentativitate, dar asta realizatorii nu vor anunța, chiar dacă ei știu asta înainte de lansarea proiectului. Cine și pe baza cărui mecanism a decis să fie intervievate mai multe persoane pe mobil? Dvs. cunoașteți ponderea de persoane din Republica Moldova care nu pot fi găsiți nici la mobil, nici la telefon fix pentru că nu dețin aceste bunuri? Sondajul dvs. nu are nici o șansă să ajungă la acest tip de votant și să măsoare cum au votat ei în ziua de vot. Ia gândiți-vă un pic cam ce fel de persoane sunt acestea și dacă excluzându-i nu umflați din start, într-un mod conștient și asumat, scorul unui anumit candidat. Și, dacă acceptați un mic sfat, gratis: reduceți din start ponderea numerelor de telefonie mobilă care vor fi apelate pentru că, altfel, reprezentativitatea va avea foarte mult de suferit și nu veți reuși să realizați un număr suficient de chestionare în mediul rural. În conferința de presă, cei prezenți au menționat că prin derularea acestui “exit-poll” doresc să prevină manipulări, abuzuri, nedreptăți, fraudarea alegerilor de către nu știu cine. Minunat. Câteva întrebări pentru acești domni: de când un “exit-poll” poate preveni lucrurile menționate mai sus? și cum anume poate face asta un studiu sociologic? poate ne luminați și pe noi. de când un “exit-poll” validează rezultatele alegerilor? Dacă cumva ați uitat, să știți că un sondaj poate doar estima opiniile, atitudinile, comportamentele oamenilor și nu are absolut nici o atribuție legată de rezultatul final al alegerilor sau validarea lor. Aceste atribuții aparțin exclusiv CEC și altor instituții abilitate. Domnii în cauză ne vorbesc despre tot felul de valori, valori după care domniile lor spun că se conduc. Nu doresc să fac multe remarci despre cine sunt domnii în cauză și mă voi referi strict la domeniul pe care activez: dl. Barbăroșie, la prezentările publice ale BOP-ului prezintă rezultatele studiilor într-o manieră care încalcă constant etica și deontologia profesională a oricărui sociolog, expunându-și cu text deschis opțiunile, ideile, credințele, făcând afirmații în direcția a ceea ce ar trebui să gândească, să facă cetățenii (prezentările de date trebuie să fie neutre, echilibrate și nicidecum să nu dea lecții electoratului). dl. Valeriu Pașa – prezentările dumnealui de sondaje sunt pline de teze politice, de inferențe care nu au suport factologic în datele sondajelor pe care le prezintă. dl. Victor Ciobanu a spus atâtea minciuni despre sondaje, că le-am pierdut și șirul; pentru a evita un proces, a fost nevoit să vină la sediul companiei pe care o conduc și să spună în față oamenilor că ceea ce spune în studiourile de televiziune sunt minciuni. Aici este un prim pasaj dintr-o emisiune în care dl. Ciobanu a fost confruntat cu propriile afirmații https://www.youtube.com/watch?v=78GZtbBh04g”, a comentat Petruți.

Referindu-se la buget, Doru Petruți a spus: „pentru un sondaj cu un chestionar atât de scurt, bugetul per chestionar ar fi undeva în jurul cifrei de 2-3 Euro, maxim. Ați menționat că veți realiza circa 4000 de chestionare și tot domniile voastre au anunțat o finanțare de peste 100 000 Euro obținuți de la donatori europeni. Mulți dintre cititori pot face niște calcule elementare. Cu foarte mare regret o spun, dar este de neimaginat la ce s-a ajuns pe acest domeniu în Republica Moldova. Numărul studiilor care au carențe evidente a ajuns să depășească net lucrurile bine făcute, iar apoi unii se miră de percepțiile care există privind activitatea companiilor de sondare, a ONG-urilor, a modului în care sunt folosiți banii donatorilor etc. Eu sunt consternat și trebuie să recunosc că nu am putut anticipa că voi ajunge să fiu contemporan cu așa ceva. Pot doar să mă delimitez și de acest produs și să vă îndemn să analizați lucrurile menționate mai sus. Oricine dorește, răspund cu plăcere la orice întrebare de ordin tehnic, metodologic; compania pe care o conduc deține și un call center specializat pe cercetare, dar care lucrează 90% pentru extern și care e supus la standarde de funcționare complet diferite de ce fac celelalte companii din Moldova”.

Cristina Pendea