Socialiștii pledează pentru un moratoriu privind majorarea vârstei de pensionare

Deputatul PSRM Alla Darovannaia a prezentat astăzi, în cadrul unui briefing, o inițiativă legislativă privind instituirea unui moratoriu asupra majorării vârstei de pensionare și stabilirea plafonului unic de 61 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Deputatul și-a exprimat speranța că majoritatea parlamentară PAS, care pe durata întregului mandat a respins proiectele sociale ale opoziției, va examina inițiativa în ultima ședință a Parlamentului din legislatura a XI-a, ce va avea loc în săptămână curentă.

Alla Darovannaia a reamintit că, în anul 2020, la inițiativa PSRM, vârsta de pensionare a fost stabilită la 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați. Dar, guvernarea PAS a anulat această prevedere. Astfel, majorarea vârstei de pensionare în Republica Moldova continuă conform unei tendințe impuse administrativ, fără o analiză realistă a condițiilor economice și sociale din țară.

Deputatul a menționat că socialiștii au venit cu inițiativa de a stabili un moratoriu asupra creșterii vârstei de pensionare și de a reveni la plafonul unic de 61 de ani pentru toți cetățenii, bazându-se pe argumente economice, sociale, dar și pe așteptările populației.

Potrivit datelor statistice, speranța medie de viață în Moldova este una dintre cele mai mici din Europa – aproximativ 70 de ani, inclusiv 67 de ani pentru bărbați și doar 66 de ani în mediul rural. În același timp, majoritatea populației țării locuiește la sate. „Aceasta înseamnă că o parte semnificativă a cetățenilor beneficiază de pensie pentru o perioadă foarte scurtă, deși au contribuit la sistem timp de decenii.”

Alla Darovannaia a atras atenția și asupra faptului că, în condițiile unei scăderi accentuate a natalității și a migrației în masă, sistemul public de pensii se confruntă cu probleme structurale care nu pot fi soluționate doar prin majorarea vârstei de pensionare.

Totodată, în situația în care pensia minimă este mai mică decât coșul minim de consum, majoritatea pensionarilor nu-și pot permite nici măcar bunurile și serviciile necesare pentru supraviețuire: „Acest lucru este perceput ca o formă de nedreptate, mai ales în condițiile în care pensiile sunt mici, iar accesul la servicii medicale este limitat.”

În același timp, „nivelul scăzut al salariilor (aproape jumătate dintre angajați câștigă mai puțin de 10 mii de lei pe lună) nu permite acumularea de economii sau pensii private, ceea ce face din reducerea vârstei de pensionare o măsură de echitate socială”, a subliniat deputatul.

În încheiere, deputatul a declarat că „prelungirea mecanică a vârstei de pensionare într-o societate cu speranță de viață redusă, cu pensii mici și inegalitate evidentă reprezintă o politică greșită. Moratoriul și plafonul de 61 de ani nu înseamnă doar compasiune, ci și pragmatism economic și justiție socială”.