Realizările Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în 2022

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir BOLEA a prezentat, astăzi, activitățile cu impact major pe care le-a întreprins ministerul în anul curent și a comunicat prioritățile setate pentru anul viitor.

„Anul 2022 pentru agricultura națională a fost unul extrem de dificil. În acest an ne-am confruntat cu toții cu o multitudine de crize suprapuse. Vorbim despre criza post-covid, criza războiului din regiune, care a perturbat toate căile comerciale pe care le avea Republica Moldova pentru efectuarea exportului de produse agricole. Impactul conflictului este resimțit și asupra prețurilor la produsele petroliere și fertilizanți, care s-au majorat semnificativ. În semn de solidaritate cu Ucraina, am susținut inițiativa de creare a coridoarelor solidarității și am realizat noi legături logistice funcționale. Nu putem trece cu vederea nici seceta din lunile mai și iunie care a provocat pierderi majore la roadă. Seceta din acest an s-a manifestat atipic: nordul țării a fost afectat în proporție de 15%, fenomen nemaiîntâlnit până acum. Embargoul economic impus asupra producției vegetale, la fel, a dus la scăderea vânzărilor. În toată această perioadă, ministerul a fost alături de agricultori, în calitate de partener, implicându-se în procesele de soluționare a problemelor”, a declarat Vladimir BOLEA.

În continuare, ministrul s-a referit la realizările întreprinse de minister, ce au avut ca scop susținerea producătorilor agricoli. Astfel, a atras atenția că, în premieră, Fondul de subvenționare pentru anul 2022 a fost majorat, în premieră, până la 1, 75 miliarde Lei. Au fost inițiate acțiuni de consolidare a cadrului legislativ, fiind aprobate un șir de acte normative ce vor aduce un impact scontat supra sectoarelor conexe domeniului agroalimentar printre care: Strategia securității alimentare a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030; Legea zootehniei, aliniată la reglementările UE, pentru a asigura dezvoltarea durabilă a sectorului de creștere a animalelor; Proiectul Legii privind producția agroalimentară ecologică și etichetarea produselor ecologice; Elaborarea unor reglementări pentru amplasarea pe terenurile cu destinație agricolă a obiectivelor de infrastructură a agriculturii și a sistemelor fotovoltaice, fără a schimba destinația terenurilor; Modificarea Legii cu privire la Asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații și simplificarea procedurii de constituire a Asociațiilor; Simplificarea procedurii de radiere a gospodăriilor țărănești inactive ș.a.

De menționat că, în anul curent a fost sporit accesul pe piața UE a produselor agricole autohtone, fără taxe vamale. Totodată, s-a reușit extinderea listei de produse social importante și plafonarea adaosului comercial, stimularea exportului de produse agricole perisabile prin crearea coridoarelor verzi la punctele de trecere a frontierei de stat, lansarea târgului agricol „Satul Meu”, pentru a ajuta micii producători să-și vândă produsele.

Cu privire la valorificarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anul curent, menționăm că până în prezent, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a reușit debursarea pe contul solicitanților de subvenții a 1686.1 mil. lei ceea ce constituie 96,4%. Sursele financiare au fost direcționate pentru: achitarea a 1253.9 mil. lei subvenții post-investiționale; plăți directe per cap de animal – 150 mil. lei (cu 42% mai mult comparativ cu anul 2021); susținerea proiectelor start-up pentru care au fost alocate 21,0 mil. lei; implementarea proiectelor ce contribuie la dezvoltarea localităților rurale în sumă de 65,0 mil. lei; rambursarea accizei la motorină pentru 3871 cereri în sumă de 115,0 mil. lei; implementarea Programului LEADER – 58 mil. lei.

La final, ministrul a menționat că în anul 2023 vor fi conjugate eforturi suplimentare în scopul creării unor noi înlesniri în procesul de subvenționare, în conformitate cu necesitățile agricultorilor. La fel, vor fi sporite acțiunile pentru plafonarea activității gospodăriilor țărănești, modificarea sistemului de impozitare a acestora, promovarea cooperării între agricultori, elaborarea registrelor electronice și reducerea birocrației în activitățile economice a întreprinderilor agricole.